Consumatorii europeni își redefinesc prioritățile alimentare. Dacă în ultimul deceniu sustenabilitatea a fost unul dintre mesajele dominante ale industriei, datele recente arată o schimbare de accent: sănătatea și prețul devin principalele criterii de cumpărare. Un studiu realizat de EIT Food Consumer Observatory în 18 țări europene, pe baza răspunsurilor a aproape 20.000 de consumatori, indică o scădere a interesului pentru alimentația sustenabilă de la 76% în 2021 la 69% în 2025.
Schimbarea reflectă presiunile economice din ultimii ani. Inflația alimentară, care a depășit în unele state europene 15% în 2022–2023, continuă să influențeze comportamentul de consum. Economiștii din sectorul bancar și marii retaileri europeni estimează că prețul rămâne factorul decisiv pentru peste 60% dintre cumpărători atunci când aleg produse alimentare.
La nivel european, piața alimentară depășește 1.200 miliarde euro anual, iar comerțul agroalimentar intra-UE este unul dintre cele mai dinamice segmente ale economiei. Uniunea Europeană rămâne totodată unul dintre cei mai mari exportatori de produse alimentare din lume, cu exporturi de aproximativ 230 miliarde euro și importuri de peste 160 miliarde euro anual. În acest context, schimbarea preferințelor consumatorilor influențează direct strategiile producătorilor și ale retailerilor.
Consumul alimentar mediu în Europa este estimat la aproximativ 730 kg produse alimentare per capita anual, incluzând aproximativ 180 kg lactate, 65–70 kg carne și peste 90 kg fructe și legume. În Europa de Est, consumul total este ușor mai redus, dar tendința este de convergență pe măsură ce veniturile cresc.
În România, consumul alimentar anual depășește 700 kg per capita, iar schimbările din retailul european se reflectă rapid și în piața locală. Marile lanțuri comerciale observă o creștere a cererii pentru produse considerate „mai sănătoase”, precum alimentele cu conținut redus de zahăr sau produse bogate în proteine, dar în același timp consumatorii rămân extrem de sensibili la preț.
Pentru industria alimentară, aceste evoluții implică o recalibrare a strategiilor. Producătorii investesc tot mai mult în produse funcționale, reformulări și ambalaje economice, în timp ce retailerii extind segmentele de marcă proprie și portofoliile de produse accesibile.
Pe termen mediu, analiștii estimează că piața alimentară europeană va crește cu 2–3% anual în următorii trei ani, iar produsele percepute drept sănătoase și accesibile vor genera cea mai mare parte a acestei creșteri. Pentru Europa de Est și România, această tendință ar putea accelera modernizarea industriei alimentare și consolidarea producției locale.
Editor Dan Oprescu
SURSA ESMmagazine
Comentariile sunt închise