Războiul SUA-Israel-Iran, “un moment foarte periculos” pentru economia mondială (Partea a 1-a)

Există, ca întotdeauna, trei opțiuni: prima, escaladarea conflictului, a doua, prelungirea “pauzei”, a treia, încheierea războiului.

Prelungirea conflictului la peste trei luni a generat deja o criză majoră a lanțurilor de aprovizionare globale.

Anunțurile inițiale despre durata războiului declanșat de SUA și Israel împotriva Iranului luau în calcul un impact relativ mic asupra economiei mondiale. Prețurile petrolului au crescut pe la 120 dolari pe baril, scăzând apoi pe fondul eliberării stocurilor de 400 milioane barili de către Agenția Internațională pentru Energie (IEA) la începutul lunii martie.

Piețele financiare au evitat și ele corecții substanțiale, investitorii lăsându-se liniștiți de asigurările Administrației americane că războiul se va termina repede. Acordul de încetare a focului din 8 aprilie părea să confirme aceste așteptări. Dar blocarea strâmtorii Hormuz de către Iran și ulterior SUA, termenele amânate de Președintele SUA, dornic să găsească o ieșire din criză pe fundalul scăderii în sondajele de opinie, dar și a presiunilor internaționale, au dus la efecte contrare.

Practic, a devenit evident că șocul asupra lanțurilor de aprovizionare globale și a economiei mondiale în ansamblu s-au extins dincolo de zona energetică către multe input-uri industriale cu impact major.

La ora redactării acestor informații situația este aceeași: strâmtoarea Hormuz blocată, amenințările de reîncepere a ostilităților continuă, ba chiar au apărut unele ciocniri în Strâmtoarea Hormuz, ambele părți susținând însă că nu e vorba de o reîncepere a luptelor.

Impactul escaladării sau fie și a prelungirii status-quo-ului, trebuie înțeles foarte bine pentru că reverbațiile vor atinge, în mod inevitabil, și zona de interese ale României. Ne-am obișnuit deja cu prețurile la carburanți și cu inflația “explodată”.

Să vedem însă impactul mai mare sau mai mic al acestui război asupra principalelor sectoare și produse.

În țările din Golf au fost afectate și oprite o serie de capacități industriale de nivel mondial:Ras Laffan din Qatar, care furnizează 20% din gazul lichefiat la nivel mondial și 30% din heliul tranzacționat la nivel global. Heliul este foarte important pentru producția de semiconductori, ceea ce va afecta Taiwan-ul care își asigură 37% din necesarul de gaz natural lichefiat (LNG) și cea mai mare parte a necesarului de heliu și sulf din Golf. (În fapt, 50% din comerțul mondial maritim cu sulf trece prin strâmtoarea Hormuz).

Perturbarea complexelor petro-chimice și a livrărilor de fertilizatori, a aruncat în aer nu numai prețurile la fertilizatori dar și pe cele ale produselor alimentare si implicit inflația din multe țări ale lumii.

Distrugerile provocate Aluminium Bahrain (ALBA), al doilea cel mai mare producător mondial după China, și Emirates Global Aluminium din Emiratele Arabe Unite au generat deja deficite în aprovizionarea cu aluminiu pentru producători auto cum sunt Toyota, Nissan, BMW și Hyundai.

În sectorul serviciilor, pertubarea transportului maritim este severă, în timp ce companiile aeriene se confruntă cu deficite în aprovizionarea cu kerosen și alți combustibili, ceea ce a dus la anularea foarte multor zboruri, inclusiv pentru sezonul de vară.