Uniunea Europeană risipește în jur de 153 de milioane de tone de alimente pe an – mult mai mult decât importă. Pentru a face față crizei climatice este nevoie de a reduce inflația prețurilor alimentelor prin simpla reducere a deșeurilor la fermă.
Potrivit Organizației Națiunilor Unite pentru Alimentație și Agricultură (FAO), prețurile globale ale alimentelor au fost luna trecută cu 8% mai mari decât în urmă cu un an.
Prețurile grâului, porumbului și boabelor de soia sunt mai mari în acest an decât recordurile stabilite de apogeul crizei financiare mondiale din 2008.
Se așteaptă ca Bruxelles-ul să prezinte o propunere în cursul acestui an pentru primele obiective legale din lume de a reduce risipa de alimente – 43 de organizații non-profit ecologice au susținut propunerea UE pentru a scădea cu 50% cantitatea deșeurilor până în 2030.
Nu au fost încă publicate date de referință oficiale ale UE pentru risipa alimentară, dar un nou studiu a folosit date din indicele risipei alimentare al Programului ONU pentru Mediu și un meta-studiu WWF.
Acest raport scrie că 90 de milioane de tone de deșeuri alimentare sunt rămase în urma producției industriale–de trei ori mai mult decât deșeurile menajere. Cele mai multe dintre acestea sunt probabil neînregistrate, deoarece măsurătorile UE tind să excludă alimentele rămase nerecoltate, neutilizate sau nevândute în ferme.
Se estimează că 20% din producția alimentară a UE este risipită în fiecare an, la un cost pentru întreprinderile și gospodăriile din UE de 143 de miliarde de euro (aproximativ 704 de miliarde de lei) pe an. Deșeurile alimentare sunt responsabile pentru cel puțin 6% din totalul emisiilor de gaze cu efect de seră.
Încălzirea globală supraalimentează vremea extremă cu o viteză uluitoare și este vizibilă în România și nu numai. Oamenii din întreaga lume își pierd viețile și mijloacele de existență din cauza valurilor de căldură, inundațiilor, incendiilor și secetelor declanșate de criza climatică. De aceea, trebuie să fim conștienți de importanța procesării deșeurilor și de a face o schimbare.
Sursa: The Guardian
Editor: Natalia Gîscă
Comentariile sunt închise