Micii crescători renunță la ferme: laptele românesc, între prețuri mici și costuri mari
Deși România produce astăzi mai multă brânză decât în urmă cu două decenii, înainte de aderarea la Uniunea Europeană, micii crescători de animale se confruntă cu dificultăți tot mai mari. Paradoxal, în ciuda creșterii producției, importurile de lactate au ajuns să depășească volumul procesat în unitățile industriale din țară, iar presiunea asupra fermierilor mici este tot mai puternică.
În multe zone rurale, în special în județul Cluj, satele sunt așezate în regiuni de deal, cu pajiști bogate, ideale pentru creșterea vacilor de lapte. Cu toate acestea, numărul celor care mai aleg această activitate este în scădere. Localnicii spun că munca nu mai este rentabilă, iar lipsa forței de muncă și costurile tot mai mari fac imposibilă continuarea activității în condiții profitabile.
Prețul mic oferit pentru laptele crud este una dintre principalele probleme. Sebastian Constăntea, fermier din județul Cluj, a explicat că litrul de lapte pleacă din fermă la un preț cuprins între 1,7 și 2,2 lei, în condițiile în care investițiile în hrană, îngrijire și genetică sunt semnificative. După ce ajunge în fabricile de procesare, același lapte este vândut la raft cu prețuri care pornesc de la 4 lei și pot ajunge chiar la 8–10 lei pe litru. Această diferență ridică semne de întrebare în rândul producătorilor, care cer explicații privind dublarea sau triplarea prețului până la consumatorul final.
Pentru a supraviețui într-o piață dominată de mari procesatori și de produse de import, unii fermieri caută soluții alternative. Vânzarea directă, prin intermediul automatelor de lapte, este una dintre variantele luate în calcul. Totuși, această opțiune presupune investiții suplimentare în echipamente și transport, fiind inaccesibilă fermierilor care produc cantități mici. Pentru cei care obțin doar 20–30 de litri de lapte pe zi, costurile nu justifică efortul.
Efectele acestei situații se regăsesc și în datele oficiale. Conform APIA, livrările de lapte către procesatori au scăzut anul trecut cu aproximativ 5%. În același timp, exporturile românești de brânză s-au redus, principalele piețe de desfacere rămânând țările cu comunități mari de români, precum Grecia, Italia și Marea Britanie.
Fără măsuri de sprijin și fără soluții reale pentru micii fermieri, tot mai multe exploatații riscă să dispară, lăsând în urmă sate fără animale și o tradiție pe cale de a se pierde.
Editor: Ioana Nedelea
Sursa: Agroinfo.ro
Comentariile sunt închise