Uniunea Europeană ar putea adăuga 111 miliarde de euro anual la economia sa până în 2040 prin dezvoltarea accelerată a proteinelor alternative – un impact comparabil cu cel al industriei vinului. Concluzia aparține unei analize realizate de Systemiq, cu sprijinul Good Food Institute Europe, care poziționează alimentele plant-based, carnea cultivată și ingredientele obținute prin fermentație drept motoare strategice de creștere economică, export și ocupare a forței de muncă.
Potrivit raportului, piața internă a UE pentru proteine alternative ar putea ajunge la 79 mld. euro, de-a lungul întregului lanț valoric – de la producția de materii prime și ingrediente până la procesare și distribuție. La nivel extern, potențialul de export este estimat la 60 mld. euro, transformând Europa într-un hub global de biomanufactură alimentară avansată, cu un nivel al exporturilor comparabil cu cel actual al UE către Coreea de Sud.
Consumul per capita explică această oportunitate. În prezent, consumul mediu de proteine alternative în Europa este de circa 5–6 kg/locuitor/an, mult sub potențialul estimat de 12–15 kg/locuitor până în 2035, pe fondul presiunilor de preț, al schimbării preferințelor alimentare și al politicilor de sustenabilitate. Europa de Est pornește de la un nivel și mai redus, de 2–3 kg/locuitor/an, dar cu cele mai rapide rate de creștere.
Pentru România, miza este dublă: reducerea deficitului comercial alimentar și repoziționarea pe segmente cu valoare adăugată ridicată. În prezent, România importă anual produse alimentare de peste 5 mld. euro, în timp ce exportă preponderent materii prime. Dezvoltarea proteinelor alternative – ingrediente din mazăre, fasole, linte sau fermentație – ar putea reduce importurile de produse procesate și crea noi fluxuri de export regionale, în special către Europa Centrală și de Est.
Raportul estimează că, la nivelul UE, sectorul ar putea genera până la 414.000 de locuri de muncă în cercetare, industrie, agricultură și logistică. Pentru a debloca acest potențial, este necesară o investiție publică anuală de aproximativ 1,4 mld. euro, direcționată către R&D, infrastructură de scalare și reglementare.
Prognoză 2026–2029:
– Piața europeană de proteine alternative: +8–10% CAGR
– Europa de Est: +12–15% CAGR
– România: dublarea capacităților de procesare și primele proiecte de export regional
– Piața europeană de proteine alternative: +8–10% CAGR
– Europa de Est: +12–15% CAGR
– România: dublarea capacităților de procesare și primele proiecte de export regional
Proteinele alternative nu mai sunt o nișă. Devin o industrie strategică, cu impact macroeconomic major pentru Europa.
Editor Dan Oprescu
SURSA FoodBev
Comentariile sunt închise