Legumicultura regională ajunge la  maturitate

Anul 2026 marchează o reașezare strategică a legumiculturii din România și din Europa Central-Estică, pe fondul volatilității prețurilor din 2025 și al costurilor ridicate cu energia și forța de muncă. România cultivă aproximativ 200.000 ha de legume anual, însă mixul culturilor se schimbă vizibil: cererea pentru semințe de castravete s-a dublat, ardeiul capia își extinde suprafețele, în timp ce varza și cartoful își reduc ariile, pe fondul supraproducției din sezonul trecut.
La nivel european, consumul mediu de legume este estimat la circa 340 kg/capita/an, peste media României, de aproximativ 230–240 kg/capita. Diferența arată un potențial de creștere internă, dar și o presiune constantă a importurilor. UE rămâne importator net de legume proaspete în extrasezon, cu fluxuri importante din Turcia și nordul Africii, în timp ce Europa de Est devine furnizor regional pentru Germania și Europa Occidentală, condiționat de certificări precum Global G.A.P., care implică costuri de circa 3.000 euro/fermă, dar facilitează accesul la retailul modern.
Datele agregate din estimările expertilor și ale marilor retaileri indică pentru 2026 o creștere moderată a valorii pieței de legume în Europa, de 3–4%, susținută mai mult de inflație decât de volum. În România, marile lanțuri își propun să crească ponderea produselor locale la peste 60% în sezon, ceea ce stimulează profesionalizarea fermelor și investițiile în spații protejate.
Pe segmentul exporturilor, România rămâne vulnerabilă: exporturile de legume proaspete sunt estimate la sub 150 milioane euro anual, în timp ce importurile depășesc 400 milioane euro, generând un deficit comercial structural. În următorii trei ani (2026–2028), scenariul moderat indică o creștere anuală de 5–7% a producției în sere și solarii, pe fondul tehnologiilor eficiente energetic și al hibrizilor adaptați climatic.
Tendința dominantă: revenirea la soiuri autohtone pentru gust, dar cultivate cu standarde occidentale. Pentru Europa de Est, cheia va fi integrarea pe lanțurile regionale de aprovizionare.
Pentru România, miza este dublă: reducerea deficitului comercial și creșterea valorii adăugate prin procesare. Fără consolidare și contracte ferme de export, expunerea la blocaje comerciale rămâne ridicată.
Editor Dan Oprescu

Comentariile sunt închise