Expansiunea “Comerțului social”
Pe parcursul ultimului deceniu imensa popularitate și influență a rețelelor de socializare bazate pe folosirea internetului au contribuit în mod determinant, pe lângă sporirea comenzilor online, la crearea unei pronunțate înclinații spre shopping prin intermediul platformelor de socializare.
Conform unui raport elaborat de GlobalWebIndex, în anul 2018 utilizatorii internetului au petrecut zilnic în medie – la scară globală – 142 minute pe rețelele de socializare, în creștere semnificativă față de 90 minute în 2012. Aceasta a făcut ca rețelele respective să devină un factor major de influențare a comportamentului cumpărătorilor. Astfel, de exemplu, un sondaj recent efectuat în rândul utilizatorilor americani ai internetului a evidențiat faptul că 36% dintre aceștia sunt de acord cu afirmația conform căreia rețelele de socializare au devenit foarte importante surse de informare necesare în luarea deciziilor de cumpărare (în creștere notabilă față de numai 27% în 2015).
Pe măsura ceșterii influenței rețelelor de socializare, crește și importanța așa-numitului ”comerț social” ca un esențial canal de vânzări-cumpărări online de bunuri și servicii. Introdusă pentru prima oară în 2005 de către Yahoo!, sintagma ”comerț social” se referea inițial la utilizarea rețelelor de socializare de către consumatori – potențiali cumpărători – cu precădere în scopul informării asupra produselor și serviciilor de interes potențial (urmând ca achiziționarea efectivă a acestora să aibă loc prin alte mijloace/modalități, inclusiv magazine specializate online). În ultimii ani însă, drept urmare a creșterii extraordinare a audienței lor, platformele de socializare acționează în sensul asumării unui rol activ – iar nu numai informativ/inspirațional – prin introducerea de butoane de cumpărare (buy buttons) și portofele digitale (digital wallets) care să permită utilizatorilor efectuarea directă a cumpărăturilor.
În esență, comerțul social evidențiază rolul crescând al rețelelor de socializare în dezvoltarea rapidă a comerțului electronic, mai ales sub forma vânzărilor-cumpărărilor cu amănuntul de bunuri de larg consum (inclusiv produse agroalimentare), precum și de servicii conexe. Este, de asemenea, important de avut în vedere faptul că, prin aceste activități, rețelele de socializare contribuie la generarea de valoare economică atât în favoarea deținătorilor platformelor de comerț social, cât și a participanților (de regulă persoane fizice) la tranzacțiile efectuate prin platformele respective.
Prin prisma celor de mai sus rezultă, cu alte cuvinte, accentuarea tendinței de transformare – cel puțin parțială – a rețelelor de socializare în ”centre comerciale virtuale”. Este de reținut că aceasta prezintă, între altele, următoarele avantaje esențiale:
- asigură o legătură nemijlocită între ofertanți (vânzători) și cumpărătorii potențiali;
- creează posibilități de flexibilizare și personalizare a gamei de bunuri și servicii oferite;
- implică mai puține cheltuieli materiale și cu forța de muncă, ceea ce conduce la o mai mare profitabilitate a activității pentru toate părțile implicate.
Surse:
- Daniel Keyes, The Social Commerce Report, Business Insider Intelligence, iulie 2019;
- Andrew T. Stephen, OlivierToubia, Deriving Value from Social Commerce Networks, Journal of Marketing Research, septembrie 2008.
alte articole …
10 lucruri mai puțin știute despre bere
Topul mondial al sectoarelor economice cu perspectivele cele mai mari de creștere
Comentariile sunt închise