Modificările climatice: un tablou sumbru, dar realist

Un recent raport elaborat de Global Markets Institute (GMI) al cunoscutei bănci de investiții Goldman Sachs zugrăvește  consecințele potențial catastrofale date de modificările climatice. În cele 34 de pagini ale analizei întreprinse de GMI se arată, în esență, că creșterea temperaturilor la scară planetară va determina modificări în aria de cuprindere și structura bolilor, generând, totodată, valuri de căldură mai intense și de mai lungă durată, evenimente meteorologice (inclusiv și mai ales inundații) cu efecte devastatoare și punând sub semnul întrebării calitatea și accesul la apă potabilă și resurse de hrană. Autorii raportului atrag atenția și asupra pericolelor de mari furtuni și inundații care amenință  – chiar până la dispariție parțială sau totală – o serie de mari metropole.

Documentul menționat semnalează, astfel, riscurile potențiale semnificative pentru însăși existența unora din cele mai mari orașe ale lumii, care sunt foarte vulnerabile față de furtuni frecvente și puternice, temperaturi din ce în ce mai ridicate și, drept urmare a topirii rapide a ghețarilor, creșterea nivelului apelor mărilor și oceanelor. Consecințele acestor fenomene pot fi extrem de serioase în condițiile în care, conform studiilor demografice ale ONU, circa jumătate din populația lumii trăiește în mediul urban, pentru anul 2050 previzionându-se creșterea acestei proporții la două treimi din total. Mai mult, aproximativ 40% din populația globului trăiește în zone de până la 100 km distanță de coastele maritime, iar unul din zece oameni își duce traiul în locuri situate la mai puțin de 10 metri peste nivelul mării. Or, dat fiind faptul că 80% din produsul intern brut (PIB) global este realizat în orașe și împrejurimile acestora, repercusiunile fenomenelor menționate asupra resurselor necesare vieții devin evidente: modificările climatice conduc la o tot mai accentuată penurie a acestora din urmă.

Raportul GMI menționează trei mari orașe care ar urma să fie confruntate cu tot mai dese furtuni extrem de violente, cu efecte devastatoare – New York, Tokio și Lagos. La rândul lor, Miami,  Shanghai, Dacca și Alexandria (Egipt) – situate la altitudini de mai puțin de 11 metri peste nivelul mării – se numără între marile orașe grav amenințate de inundații nimicitoare.

Încă de la inițierea studiului a existat un larg consens al celor care l-au realizat cu privire la faptul că principala cauză a modificărilor climatice – mai precis a încălzirii globale – o constituie emisiile de gaze de seră rezultate din activitatea umană. Drept urmare, se distrug ecosistemele naturale, iar riscurile – directe și indirecte – pentru sănătatea populației cresc. În acest din urmă sens, se anticipează că temperaturile în creștere vor cauza migrarea unor viruși – precum cei ai malariei, febrei Dengue etc. – dinspre zona tropicelor spre regiuni cu populații cu imunitate mai scăzută.

Agricultura ar urma să fie puternic afectată. Creșterea temperaturilor în plan global, precum și modificarea temporalității, cantității și calității precipitațiilor pot determina scăderea dramatică a recoltelor și a însușirilor nutriționale ale acestora. Pe de altă parte, acidificarea apelor oceanelor va  avea efecte negative asupra florei și faunei acvatice. De asemenea, fenomenele menționate sunt de natură să genereze modificări fundamentale în secvența și durata anotimpurilor, cu repercusiuni asupra existenței și structurii zonelor agricole din întreaga lume.

Raportul GMI arată, totodată, că peste numai câțiva ani, în 2025, circa jumătate din populația lumii va ajunge să trăiască în zone cu penurie de apă. Dar chiar și în celelalte zone, mai puțin sau deloc afectate de lipsa apei, calitatea acesteia ar urma să se deterioreze ca efect al eroziunilor și emisiilor de toxine cauzate de întețirea ploilor și a furtunilor. Toate acestea vor ridica probleme extrem de serioase practic în orice domeniu, de la accesul oamenilor la apă potabilă până la insuficiența apei necesare pentru zootehnie și irigarea culturilor vegetale (cu repercusiuni negative asupra disponibilității hranei la scara întregii umanități).

În concluzie, toți factorii sus-menționați vor afecta activitatea economică și vor deteriora infrastructura – de la clădiri și transporturi la sistemele de aprovizionare cu apă și la managementul deșeurilor -, punând în pericol însăși existența unor largi comunități, în special dintre cele defavorizate.

Sursa: Business Insider Intelligence, online, 28 septembrie 2019


vezi și…

Cei mai importanți lideri ai business-ului românesc prezenți la Masterclass-ul de Leadership organizat de Bucharest Food Summit (partea I)

 

Comentează

Adresa de email nu va fi publicată

Mulțumim