Cum ar putea fi valorificat compostul de ciuperci

Peste un milion de tone de ciuperci sunt cultivate în Uniunea Europeană în fiecare an, producând un aliment sănătos, cu conținut scăzut de grăsimi și proteine, bogat și în minerale și vitamine.

Există însă și un dezavantaj: fiecare tonă de ciuperci generează trei tone de compost, un amestec de gunoi de pui, paie, gips și turbă. A scăpa de compost a devenit o provocare logistică și economică majoră pentru cultivatori, care, de altfel, constituie acum și punctul central al unui proiect de cercetare european – BioRescue.

Costurile legate de eliminarea lui se ridică până la 50 de euro pe tonă. Scopul oamenilor de știință este de a dezvolta o bio-rafinărie durabilă pentru a transforma deșeurile organice în produse utile.

Peter Corcoran, directorul executiv la Monaghan Biosciences, MBio, în Irlanda, descrie compostul ca fiind „o nestemată nefericită”, care este prea bună pentru a fi aruncată.

“Momentan, compostul de ciuperci fie se depozitează, fie este răspândit pe terenurile agricole. Dorința noastră este să folosim compostul și să creăm aplicații cu valoare mult mai mare, care sunt incredibil de utile pentru societate”, a declarat Peter Corcoran pentru Euronews.

Până atunci, însă, cercetările privind compostul continuă în alte țări europene. CENER, Centrul Național de Energie Regenerabilă din Spania, din Pamplona, conduce cercetarea într-o încercare de a transforma compostul de ciuperci folosit în îngrășăminte și nano-purtători biodegradabili pentru medicamente. Cercetătorii spanioli au demonstrat deja cu succes că pot produce biopesticide.

Biologul CENER, Irantzu Alegría, spune că biopesticidele au multe avantaje față de tratamentele convenționale. „Cu biopesticidele ataci specii de boli specifice, în timp ce cu insecticidele tradiționale elimini o mare parte din insectele care sunt pe câmp”.

Procesul din laborator va fi transpus în producție la scară largă într-o bio-rafinărie. Cu toate acestea, sunt necesare mai multe cercetări înainte ca plantele capabile să producă bio-pesticide, nano-purtători și îngrășăminte să poată fi o variantă vabilă  pentru cultivatorii de ciuperci. David Sánchez González, inginer agricol la CENER, spune că cercetarea are un potențial mare.

„Acesta este un mod de a reliza produse cu o valoare adăugată, viabile din punct de vedere tehnic și economic, în loc să fie aruncate într-un depozit de deșeuri.”

Sursa: Euronews.com


vezi și…

Cum cafeaua turcească kahve a distrus un imperiu

 

Comentează

Adresa de email nu va fi publicată

Mulțumim