Patronatele din agricultură cer sprijinul politicienilor
Patronatele din agricultură, împreună cu Federaţia Sindicatelor din Industria Alimentară-SINDALIMENTA, au transmis o scrisoare deschisă preşedinţilor partidelor politice reprezentative şi grupurilor parlamentare în care le solicită să sprijine demersul lor pentru adoptarea programului de măsuri denumit “ VIITORUL AGRICULTURII ŞI INDUSTRIEI ALIMENTARE ROMÂNEŞTI”. Iniţiatorii programului cer Guvernului şi clasei politice adoptarea unui memorandum cu măsuri pe termen scurt, mediu şi lung, cu bugete alocate anual şi cu termene rezonabile de realizare pentru refacerea şi dezvoltarea agriculturii. “Solicităm ca propunerile noastre să devină o prioritate naţională. Vrem ca aceste propuneri care se vor regăsi într-un program să fie agreate şi aprobate de întreaga clasa politică, creându-se astfel toate premizele pentru a produce alimente proaspete şi sănătoase pentru români şi pentru export”, se precizeaza în scrisoarea adresată clasei politice. Iniţiatorii programului de redresare a agriculturii cer liderilor politici să precizeze dacă formaţiunile pe care le reprezintă se vor alătura acestui demers, ei arătându-şi, în caz afirmativ, toată disponibilitatea de a se cu reprezentanţii partidelor politice.
Scrisoare către clasa politică din România
Agricultura romanească traverseaza o perioada foarte grea, pe fondul crizei economice generate de pandemia de coronavirus, care se suprapune peste o seceta fara precent in ultimii 30 de ani. In ciuda apelurilor disperate facute de fermieri si reprezentantii industriei alimentare, de peste 20 de ani, niciun govern nu a reusit sa realizeze un program sanatos pentru dezvoltarea agriculturii romanesti, pe termen scurt, mediu si lung, care sa fie agreat de intreaga clasa politica.
Agricultura Romaniei reprezinta baza aprovizionarii cu materie prima pentru industria alimentara romaneasca. Astazi, cand vorbim despre nevoile agriculturii, despre o criza a alimentelor la nivel mondial, marile schimbari pe care le cerem de 30 de ani nici nu sunt luate in seama. Nimeni nu ne asculta, nimeni nu doreste un dialog constructiv, nepasarea fiind la rang inalt.
Astazi vorbim despre terenuri agricole distruse de seceta, despre terenuri scoase din circuitul agricol si vandute dezvoltatorilor imobiliari, despre lipsa sprijinului financiar, fie ca vorbim despre fermierii care cultiva plante tehnice, despre legumicultori sau despre cei care se ocupa de zootehnie, despre dezinteresul pentru refacerea sistemului de irigatii, subventii mai mici decat colegii nostri fermieri din Germania, Franta, Olanda etc., despre migratia fortei de munca in tarile vestice fara nicio protectie, cand cu totii ne plangem de lipsa ei in Romania si, mai mult, inexistenta unui program de interventie in situatia de criza din acest an si a unui program de dezvoltare pe termen mediu si lung, insusite de intreaga clasa politica.
Dupa 30 de ani de lipsa de viziune pe termen mediu si lung, consideram ca a venit timpul pentru schimbarea orientarii programelor de investitii catre generarea de piete de desfacere pentru produsele agroalimentare romanesti.
In continuare, la nivelul decidentilor politici circula informatii incorecte conform carora lipsa capacitatilor de productie din sectorul alimentar ar duce la exportul de materii prime, ceea ce este, in mare parte, neadevarat. Primele sectoare care genereaza 80% din vanzari au capacitati excedentare de productie (carne, lapte, panificatie, legume-fructe). Multe fabrici construite pe fonduri europene au fost sau vor fi inchise din cauza scaderii cererii de produse.
Industria alimentara romaneasca are nevoie de materia prima produsa in tara, care sa ne asigure tuturor produse proaspete si de calitate, la preturi accesibile pentru o populatie saraca, intr-o tara fara clasa de mijloc.
Saracia si lipsa fortei de munca sunt doua dintre problemele majore ale Romaniei contemporane, in paralel cu coruptia. Potrivit datelor Eurostat, Romania se afla pe primul loc in Uniunea Europeana in ceea ce priveste rata saraciei relative, cu un procent de 25,4%. Datele INS arata ca in Romania sunt 7,7 milioane de persoane in risc de saracie sau excluziune sociala. De asemenea, o treime din populatie este afectata de privare materiala severa, in sensul ca nu-si poate permite sa achizitioneze articole considerate necesare pentru a duce un trai decent. Ambele sectoare duc o lipsa cronica de forta de munca datorita nivelului foarte scazut de salarizare, generat de imposibilitatea lucratorilor de a-ṣi negocia contracte colective de de munca ( peste 20% lucrand in unitati cu pana in 20 de lucratori). Ca efect al modificarii pragului de obtinere a reprezentativitatii pentru sindicate si patronate, prin Legea 62/2011, este inregistrarea in ultimul an a celui mai mic numar de contracte colective de munca din ultimii 30 de ani. De asemenea, din cauza modificarii Legii 62 s-au obtinut cele mai putine reprezentativitati pentru sindicatele din sectorul privat ṣi, totodata, a celui mai mic numar de astfel de conventii la nivelul tarilor membre ale UE.
Intreaga clasa politica, trebuie sa inteleaga, in ceasul al XII-lea, ca in aceasta perioada, poate cea mai dificila din ultimii 30 de ani, agricultorii romani cer imperios declararea INDUSTRIEI ALIMENTARE SI AGRICULTURII CA SECTOARE PRIORITARE ALE ECONOMIEI ROMANIEI.
VIATA NOASTRA TREBUIE TRAITA IN DEMNITATE!
Amintim o parte dintre problemele importante ale acestor doua sectoare de activitate care, si in aceste conditii, aduc 12% la PIB-ul Romaniei, si propunem adoptarea in regim de urgenta a urmatoarelor masuri importante:
– Implicarea Guvernului intr-o campanie pentru sustinerea producatorilor romani in urmatorii ani;
– Crearea unei banci pentru agricultura si industria alimentara romaneasca;
– Promulgarea legii pt aprobarea OUG 37/2020
– Acordarea despagubirilor pentru seceta, pana la 30.07, data la care se achita input-urile pentru culturile de toamna. Fermierii afectati nu vor reusi sa respecte termenele si vor pierde discountul
aferent. Despagubirea sa se acorde ca procent din suma stabilita ca si cheltuiala/ha, respectiv 2.300 ron si pentru fermierii constituiti sub o forma de organizare care platesc stopajul la sursa (precizam ca cei care nu sunt înregistrati, si nu platesc arenda sau obligatiile fiscale sunt in mare parte beneficiari care detin terenuri sub forme juridice neclare).
– Blocarea ratelor si sustinerea dobanzilor pentru fermierii din sectorul suin pe fondul dezechilibrului de pret din ultimii 5 ani si a scaderii consumului datorat noii situatiei de urgenta. Avand in vedere modul in care este afectat sectorul privat, consideram ca sunt necesare 12 luni.
– Acordarea de capitaluri necesare pentru achizitionarea purceilor si a furajului pentru fermierii din sectorul suin. Acesta sa se acorde cu garantia statului si celor care in acest moment nu sunt bancabili. Situatia financiara dificila in care se afla 90% din fermierii mici si mijlocii se datoreaza importului de purcei, de cele mai multe ori de o calitate precara, cu un pret cu mult peste cel al celorlalte state member UE. Amintim ca pentru acest sector nu exista si nu au existat politici coerente de sustinere pentru a crea un cadru stabil in vederea desfasurarii activitatii in conditii optime.
– Finantarea infiintarii fermelor de reproductie in sectorul pasare, in acest sens existand o lege, dar care, din pacate, nu se aplica. Circa 95% din puii de o zi provin din comertul intracomunitar (Polonia); – Sectorul bovine de carne trebuie sa fie sprijinit printr-un program national de infiintare a fermelor, cu predilectie in zona de deal si munte pentru a utilize cele aproape 4,5 milioane hectare de pajisti;
– Sectorul ovine trebuie sprijinit pentru comercializare pe pietele externe, inclusiv in viu (trebuie construite urgent 2 nave pentru transportul maritim al animalelor vii), cat si finantarea construirii unui abator de mare capacitate pentru exportul de carne in stare proaspata;
– Solicitam interventia Guvernului pentru a pune capat abuzurilor practicate de supermarketuri. De exemplu, pretul carnii de pasare la poarta abatoarelor a scazut cu 30%, dar aceasta scadere nu se reflecta si la raft in supermarket;
– Sprijinirea infiintarii de ferme de reproductie in sectorul porc conform legislatiei aprobate de Parlamentul Romaniei. Importam anual aproximativ 2.000.000 de grasuni si peste 70% din carnea de porc destinate consumului si industriei de procesare din Spania, Germania etc;
– Acordarea de sprijin financiar pentru micii fermieri din Sectorul Legumicol ȋn cuantum/valoare de 75% din valoarea pretului de cost al productiei, ȋn baza standardului de cost:
– Stimularea, in mod expres, a sectorului de legume protejate in sere si solarii, atat a suprafetelor existente prin masura de sprijin cuplat, cat si a investitiilor pentru extinderea lor, in principal in forma asociativa;
– Stimularea suprafetelor ce produc materii prime destinate industrializarii, cu precadere pentru realizarea produselor din rosii;
– Necesitatea realizarii unui program national pentru cultivarea a minimum 5.000 ha anual cu rosii pentru industrializare;
– Sustinerea productiei interne de cartof pentru consum, ajunsa la sub 25 000 de hectare in 2019, evitarea disparitiei cartofului pentru samanta (600 hectare) si sustinerea cartofului pentru industrializare;
– Stimularea productiei de sfeclă de zahăr şi de zahăr realizate în ţară pentru a reduce cheltuielile de valută cu importurile de zahăr, deoarece în anul 2019 ,73 % din zahărul consumat în ţară a provenit din import. Precizăm că până în anul 1990 ţara noastră îsi asigura întreg necesarul de consum de zahăr (550.000 tone zahăr /an) din productia internă.
– Incurajarea microsistemelor de irigatii din zona traditionala unde nu sunt sisteme de irigatii de nici un fel, alaturi de facilitarea construirii de depozite specializate (lipsa cronica);
– Adaptarea legislatiei fiscale la specificul activitatii agricole. Sunt foarte multe exemple in care acest lucru este desconsiderat. Exemplu: valorificarea productiei proprii este incadrata la acte de comert si se cere adaos comercial in interiorul firmei, vanzarea catre persoane fizice din structuri separate si cu gestiune separata de vanzarea catre persoane juridice. Din aceasta categorie sunt excluse doar supermarketurile;
– Simplificarea legislatiei referitoare la munca sezoniera. Multi beneficiari ai ajutorului social nu se incadreaza in munca de teama pierderii acestui ajutor. In schimb pot merge la cersit si furat prin Europa, sau sunt transformati in categoria celor trimisi in aceasta perioada de Guvern la munca in diferite tari europene, fara nici un fel de protectie sociala;
– Introducerea Contractului comercial cadru – document care va stabili toate conditiile colaborarii dintre furnizor si comerciant, conform Regulamentul (UE) nr. 1308/2013.
– Elaborarea unui Standard de cost cadru pentru evitarea vanzarii in pierdere, retragerea produsului din piata si a risipei de alimente.
– Monitorizarea fluxurilor comerciale in vederea protejarii producatorului autohton roman pentru a nu mai fi concurat de state membre si/sau terte UE; o chestiune de gestionare prin introducerea cerintelor in materie de licente in scopul gestionarii pietei in scopul monitorizarii din regiuni de productie adiacente sau invecinate, in care exista conditii omogene de productie si de comercializare la pret de dumping, importurilor sau a exporturilor produselor in cauza (ex: produs similar in sezon; dumping, ex: tomate de Spania, cartoful si marul de Polonia etc.) exclus.
– Includerea organizatiilor de producatori agricoli (Cooperative agricole, OP, AOP, Organizatia Interprofesionala pentru Produsele Agroalimentare PRODCOM (OIPA) legume-fructe, Organizatia Interprofesionala pe Produs “Cereale si Produse Derivate”, din Romania O.I.P.C.P,D.R, Organizatiei Interprofesionale Carne de Porc OICP, Organizatia Interprofesionala pentru Carne de Pasare, Oua si Procesate din acestea OICPOP si Organizatia Nationala Interprofesionala Vitivinicola ONIV etc.) in domeniul de actiune al organismelor nationale de asigurare a aplicarii legii care reglementeaza lantul de aprovizionare cu produse alimentare, sa ii confere acesteia competenta de a supraveghea si de a pune in aplicare masurile necesare pentru a combate PCN (practici comerciale neloiale).
– Acordarea de ajutoare de stat pentru agricultura conform Directivei Europene privind acordarea ajutoarelor de stat in agricultura, in vederea realizarii unor investitii importante in domeniile de mare necesitate, pentru a nu mai fi tributari importurilor de produse de stricta necesitate care pot fi produse in tara (carne, lapte, legume, fructe ,zahăr etc);
– Adoptarea in regim de urgent a unei legi privind infiintarea unei Comisii de Competitie in cadrul Cooperativelor agricole si
Organizatiilor Interprofesionale ale Producatorilor Agricoli, care sa asigure transparenta si functionarea adecvata a pietei:
• revenirea la un comert modern si sustenabil cu prioritizarea comercializarii intregii oferte de produse romanesti si completarea necesarului cu importuri din comertul intra si extra comunitar;
• legiferarea interzicerii a oricaror tipuri de taxe pentru produsele alimentare si agricoie la comercializare, astfel incat pretul sa contina numai adaosul comercial;
• interzicerea folosirii de catre retailer a produselor de marca proprie, atata timp cat nu sunt producatori;
• obliga la “test de competitie” inainte de autorizarea de noi magazine;
• supermarketurile obligate sa angajeze functionari desemnati care sa supravegheze conformitatea interna;
• standardele de comercializare pentru produse sau servicii sigure;
• anchetarea abuzurilor de putere exercitate de supermagazinele si reglementari nationale prin care se incearca limitarea unor astfel de abuzuri ;
• impozitarea prin taxe speciale a hranei lipsite de valoare nutritiva, a alimentelor-gunoi, a produsele care imita alimentele si inlocuitori (Directiva 87/357/CEE privind produsele care imita alimentele si Directiva 2001/95/CE privind siguranta generala a produselor). Astfel s-ar reduce consumul lor, iar banii obtinuti ar putea fi folositi pentru sprijinirea gospodariei taranesti de subzistenta, pe cale de disparitie;
– Cresterea substantiala si urgenta a fondurilor pentru cercetarea agricola romaneasca (care in prezent este subfinantata) pentru a se putea crea noi soiuri de plante si rase de animale romanesti, alaturi de tehnologii noi, mai bine adaptate conditiilor climatice din tara noastra, prin utilizarea carora fermierii nostri sa poata asigura integral consumul intern de hrana pentru populatie si disponibilitati pentru export;
– Infiintarea, in regim de urgenta a Camerelor Agricole; – Continuarea reabilitarii sistemelor de irigatii, precum si infiintarea de sisteme locale de irigatii;
– Promovarea unei legi pentru stimularea angajarii fortei de munca in agricultura, acvacultura, silvicultura, industria alimentara si cercetarea agricola (inclusiv pentru zilieri), prin acordarea unui sprijin financiar angajatorilor de pana la 35% din salariul mediu brut, in functie de calificare;
– Modificarea in regim de urgenta a Legii nr. 62/2011, republicata, cu consultarea reprezentantilor patronatelor si sindicatelor de tip federativ. Mediul privat nu mai poate avea reprezentativitate si Contracte de Munca la nivelul sectorului si societatilor comerciale, pentru ca multe dintre prevederile actualei legi sunt contradictorii;
Astazi industria alimentara este grav afectata.
Piata HORECA nu mai exista, iar piata locala este invadata cu marfa de proasta calitate, in special din Polonia, la preturi sub costurile de productie. Circa 50% din productie nu se poate valorifica si se congeleaza. Din pacate, productia nu se poate opri cand discutam de animale vii, iar spatiile de congelare nu sunt suficiente. Nimeni nu stie ce se va intampla cu stocurile pentru care deja nu mai exista spatii de depozitare. Oprirea activitatii nu se poate face deoarece fermele/incubatoarele sunt populate si vor veni in urmatoarele 60 zile la sacrificare alte animale. Se are in vedere identificarea unor solutii de sustinere a acestor stocuri asa cum s-a intamplat in trecut in UE cu carnea de porc ?
Pe perioada in care preturile de pe piata sunt prea scazute, solicitam implicarea MADR pentru:
– Instituirea unei scheme de ajutor pentru operatorii din sectorul privat in vederea acoperirii costurilor de depozitare a produselor acestora pe o durata determinata (max. 31.12.2020). Astfel se va reduce temporar impactul unei oferte excedentare pe termen scurt. Sectoare vizate sunt: produse lactate (unt, branzeturi), carne de pasare, came de vita, carne de oaie, procesare carne, panificatie, legume fructe, miere de albine etc.
– Instituirea unei scheme de ajutor pentru operatorii din sectorul privat in vederea acoperirea unor costuri legate de exportul produselor excedentare de pe piata pe o durata determinata (max. 31.12.2020). Astfel se va reduce temporar impactul unei oferte excedentare pe termen scurt, generare de cash flow necesar producatorilor pentru continuarea activitatii si mentinerea sau castigarea unor piete externe. Mecanismul poate fi de forma acoperirii unor costuri ale produselor scoase din piata nationala (transport, ambalaj, taxe marketing), sau restitutie comerciala (valoare/kg scos din piata nationala). – Identificarea unor forme de protectie pentru produsele romanesti in detrimentul produselor de calitate mult inferioara provenite din tari precum Polonia, Spania, Germania pentru carne de pasare/porc. Exista nenumarate cazuri de Salmonela confirmate la carnea de pasare pentru marfa provenita din Polonia,
dar cu toate astea nu exista masuri concrete care sa sprijine producatorii romani. – Adoptarea unei strategii pentru sprijinirea companiilor mari care activeaza in industria alimentara si sustin mii de angajati. Trebuie avut in vedere ca este un sector unde inca foarte multe operatiuni se fac manual, pragul de 250 angajati fiind depasit in cam toate unitatile de acest gen. Foarte multe unitati vor incepe sa trimita angajatii in somaj (nu somaj tehnic), pentru ca nu exista nicio predictibilitate legata de evolutia pietei sau un plan de masuri de sprijin, iar producatorii deja au marcat 4 luni de pierdere si nu vor mai putea sustine activitatea.
– Acordarea tichetelor de masa pentru toti angajatii din industria alimentara, pentru o perioada intreaga de munca, chiar daca exista sincope, fara impozitarea lor.
– Acordarea de credite fara dobanzi pentru achizitia de materie prima in sectorul de morarit si panificatie, astfel incat achizitia sa poata acoperi productia pana la recolta urmatoare, iar pretul produselor sa fie protejat astfel, pe perioada unui an.
Implicarea oricarui Guvern intr-o campanie pentru sustinerea producatorilor romani in urmatorii ani trebuie sa se materializeze prin realizarea unui MEMORANDUM cu masuri pe termen scurt, mediu si lung, cu buget alocat anual, cu termene rezonabile de realizare. Cu totii gandim ca nu se mai poate asa si dorim sa tragem un semnal de alarma, poate in cel mai dificil moment pentru agricultura si industria alimentara romaneasca. Credem ca reprezentantii Ministerului Agriculturii si Guvernului sunt acum convinsi ca aceste probleme nu pot fi discutate online. Solicitam ca propunerile noastre sa devina o prioritate nationala. Vrem ca aceste propuneri care se vor regasi intr-un program sa fie agreate si aprobate de intreaga clasa politica, creandu-se astfel toate premizele pentru a produce alimente proaspete si sanatoase pentru romani si pentru export.
Semnatarii acestui document solicita Ministrului agriculturii o intalnire care sa se realizeze in regim de urgenta pentru a discuta aceste probleme si pentru a stabili un calendar al reuniunilor pe sectoare de activitate, cu participarea ministrului de finante, in vederea finalizarii programului “VIITORUL AGRICULTURII SI INDUSTRIEI ALIMENTARE ROMANESTI”.
Comitetul de initiativa:
Semneaza pentru Comitetul de initiativa,
Dragos Frumosu PRESEDINTE SINDALIMENTA
Sursă articol Jurnalul.Antena3.ro
vezi și…
#RomâniaFuncționează: Antreprenorii și conducătorii nemulțumiți (Partea II)
Comentariile sunt închise