Nicolae Istudor, ASE: Criza a arătat cât de periculos este să depinzi de importuri

Criza actuală a arătat adevărata față a economiei românești și, mai ales, vulnerabilitățile unor sectoare precum turismul și industria ospitalității, este de părere Nicolae Istudor, rectorul Academiei de Studii Economice (ASE) București.

În același timp, multe tipuri de servicii, precum şi de IMM-uri vor avea nevoie de sprijin financiar pentru a-și putea continua businessul în urmatorii ani, altfel se vor închide. “Cred că este nevoie de o viziune de ansamblu care să urmărească salvarea şi susţinerea antreprenorilor români, inclusiv a fermierilor noștri, întrucât criza a arătat, printre altele, cât de periculos este să depinzi de bunurile din import pentru a satisface nevoile de baza ale populaţiei ţării noastre”, susține  într-un interviu acordat FoodBiz Nicolae Istudor, rectorul ASE București.

Cum credeţi că va arăta “noul normal” în societate şi economie la ieşirea din starea de urgentă şi alertă?

Începem să trăim deja “noul normal” din societate și economie care, pentru binele nostru, nu ar trebui să difere prea mult față de ”normalul anterior crizei”. Sper că revenirea economiei la nivelul indicatorilor macroeconomici de la finalul anului 2019 (când stăteam destul de bine) să se realizeze în doi sau trei ani, așa cum s-a întâmplat la precedenta criză din 2007-2008. Starea de alertă a dat mai multă libertate cetăţenilor de a decide singuri, fără constrângeri din exterior, cât de dispuşi sunt să aibă grijă de propria sănătate, dar şi de cea a celor din jur şi a naţiunii, în ansamblul ei. Tranziţia de la regimul de izolare la cel de relaxare este un examen de maturitate personală în faţa societăţii. Diversitatea noastră se reflectă şi în modul de raportare la ceea ce ni se întâmplă. Oamenii aleg selectiv informaţiile la care au acces şi cad pradă numeroaselor fake-news, care derutează opinia publică. În aceste condiţii, spiritul de frondă intră în contradicţie cu spiritul civic.

Personal contez pe faptul că mass-media şi exemplele publice pozitive vor influenţa comportamentul populaţiei în direcţia diminuării crizei sanitare şi nu a extinderii acesteia.

Vor exista schimbări fundamentale în România din cauza acestei crize?

Cred că la iesirea din starea acută a crizei populaţia va fi mai prudentă în comportamentul ei din punct de vedere financiar, decât era înaintea pandemiei. Spectrul somajului tehnic şi incertitudinea locului de muncă constituie deja o realitate, pentru care mulţi se pregătesc făcând economii. Probabil, la nivel social, aceasta va fi principala modificare care va avea loc în comportamentul nostru de consumatori.

Schimbări de comportament vom întâlni şi din punct de vedere al griji oamenilor faţă de sănătatea lor şi a celor dragi, cu respectarea mai strictă a regulilor de igienă pe care le-am învăţat în aceste aproape trei luni de criză. La fel de adevărat este că noi, oamenii, uităm foarte repede de ce ni se întâmplă, bine sau rău, considerând, pe bună dreptate, că viaţa merge înainte, nu se opreşte în loc.

Poate România să îşi asigure hrana în situaţie de pandemie?

Cu siguranță că DA, România își poate asigura securitatea și siguranța alimentară și în caz de pandemie sau în situaţia apariției unui alt factor major de risc. Am calculat la un moment dat că, dacă ar fi cultivat cu grâu terenul nelucrat (de aproape două milioane de hectare, cât apărea la ultimul recensământ agricol) am putea hrani (cu pâine) aproximativ 80 de milioane de oameni. Principalul argument este potențialul de care dispune țara noastră, principalul factor de producție fiind terenul fertil, România deținând peste 14 miloane hectare de teren agricol, cu condiții prielnice pentru dezvoltarea sectorului vegetal și zootehnic.

De asemenea, România deține importante capacități de procesare a produselor agricole (neutilizate la un grad optim), inclusiv pentru depozitarea acestora, în aproape toate județele țării, regăsite sub formă de silozuri, depozite refrigerate, magazii care oferă condițiile necesare menținerii integrității produselor. Principala problemă nu este legată de posibilitatea de a asigura hrana, ci este determinată de puterea de cumpărare a populaţiei care este într-un trend normal de reducere determinat, pe de parte, de efectele financiare negative ale pandemiei, iar, pe de altă parte, de seceta prelungită care nu s-a mai întâlnit de ani buni în ţara noastră.

Care sunt sectoarele cele mai vulnerabile la acest moment?

Dacă ne referim la sectorul cel mai vulnerabil la acest moment, ca urmare a actualei crize sanitare, economice și sociale generate de răspândirea noului coronavirus Covid 19, turismul și industria ospitalității devin unele dintre cele mai afectate activități la nivel mondial. Deși turismul deține o mica pondere în cadrul PIB, în țara noastră circa 2,8%, acesta are efect multiplicator prin faptul că antrenează consumul și în cadrul altor activități economice și generează un număr ridicat de locuri de muncă. Trebuie spus, totuşi, că turismul și industria opspitalității au o capacitate de revenire rapidă din punct de vedere financiar, luând în calcul şi acumulările realizate în acest sector în perioadele anterioare apariţiei crizei sanitare.

Există multe tipuri de servicii, precum şi de IMM-uri care vor avea nevoie de sprijin financiar pentru a-și putea continua businessul în urmatorii ani, altfel se vor închide. Cred că este nevoie de o viziune de ansamblu care să urmărească salvarea şi susţinerea antreprenorilor români, inclusiv a fermierilor noștrii, întrucât criza a arătat, printre altele, cât de periculos este să depinzi de bunurile din import pentru a satisface nevoile de baza ale populaţiei ţării noastre.

Cu siguranţă că există şi oportunități în această perioadă de criză pe care o traversăm, respectiv în cea de postcriză, pe care antreprenorii versaţi le vor identifica şi le vor utiliza cu rezultate financiare maxime.


vezi și..

Nicolae Istudor, ASE: Pandemia a pus pe lista de priorităţi digitalizarea universităţilor

ÎNSCRIE-TE ACUM!

Comentează

Adresa de email nu va fi publicată

Mulțumim