Nicolae Istudor, ASE: De ce să nu ne gândim la un program de reindustrializare a ţării?

Nicolae Istudor, rectorul Academiei de Studii Economice (ASE) București), este de părere că a venit vremea să ne gândim la un program de reindustrializare a ţării, adică să producem noi ceea ce putem, pentru că vedem cât de greu ne este să importăm în situaţii de criză.

Este momentul să identificăm toate sectoarele pentru care putem realiza producție în țară și să susținem investițiile în înfiițarea și dezvoltarea acestora, prin aceste măsuri urmărindu-se echilibrarea balanței comerciale externe.

Mai multe, însă, despre provocările cu care se confruntă economia românească la momentul actual și măsurile pe care statul ar trebui să le aibă în vedere pentru repornirea business-ului românesc aflăm dintr-un interviu acordat FoodBiz.ro 

  • Ce măsuri ar trebui luate pentru repornirea economiei și business-ului românesc?  

Mai întâi, trebuie spus că economia noastră nu s-a oprit (din fericire) niciodată, ci a funcționat și funcţionează, chiar dacă la un nivel mai redus.

În al doilea rând, eu nu obișnuiesc să dau soluţii fără a efectua analize atente ale problemelor supuse dezbaterii. Totuşi, sunt câteva aspecte pe care trebuie să le luăm în seamă, ca puncte de pornire în asigurarea condiţiilor pentru revigorarea economiei naţionale.

Aş pleca de la două măsuri generale care se iau în orice perioadă de criză, şi anume: alocarea de sume suplimentare pentru investiţii (în infrastructură şi sectoare de activitate potenţial competitive) şi gestionarea eficientă a resurselor bugetare şi raționalizarea cheltuielilor bugetare alocate pentru consum.

Când vorbim de investiţii, trebuie să identificăm domeniile prioritare ale economiei noastre, care pot deveni competitive pe piaţa UE şi nu numai, care după părerea mea sunt: IT, turismul, agricultura şi industria alimentară (ultimele două sectoare cu un potential enorm, nevalorificat din diverse motive).

Este nevoie, de asemenea, să susţinem aceste sectoare cu riscul de a creşte deficitul bugetar şi, de ce nu, să ne gândim şi la un program de reindustrializare a ţării (adică să producem noi ceea ce putem), mai ales că vedem ce greu ne este să importăm în situaţii de criză (ştiut fiind faptul că greul economiei îl duce capitalul autohton în astfel de situaţii).

Este momentul să identificăm toate sectoarele pentru care putem realiza producție, noi aici în țară, și să susținem investițiile în înfiițarea și dezvoltarea acestora, prin aceste măsuri urmărindu-se echilibrarea balanței comerciale externe.

Referitor la gestionarea eficientă a resurselor bugetare, este momentul să eficientizăm instituţiile publice printr-o analiză foarte obiectivă a angajaţilor din aceste instituţii, mai ales că informatizarea și digitalizarea acestor instituţii ar fi trebuit să ducă la reducerea personalului şi nu la creşterea numărului acestuia.

De asemenea, este nevoie de alocarea de resurse bugetare, suplimentare celor provenite din fondurile europene nerambursabile, pentru programele de atragere a tinerilor antreprenori pentru a rămâne în ţară şi a dezvolta afaceri, respectiv pentru susţinerea IMM-urilor care să asigure locuri de muncă pentru cei disponibilizaţi în zilele acestea.

O altă investiţie care trebuie să se intensifice este cea în capitalul uman (în sistemul de învăţământ şi în cercetare), mai exact în pregătirea tinerilor noştrii care, încă, mai sunt capabili şi doritori de a învăţa în comparaţie cu tinerii din alte state ale lumii (cu o susţinere financiară corespunzătore a copiilor din mediul rural).

Sunt şi câteva măsuri pe care decidenţii politici NU trebuie să le adopte, cum ar fi: să nu crească taxele şi impozitele în scopul creşterii veniturilor bugetare; să nu reducă salariile bugetarilor și nici salariul minim şi să acorde ajutoare sociale numai celor care au situaţii deosebite şi nu sunt apţi de muncă (mai ales în mediul rural). Cred că a venit momentul să învăţăm din greşelile trecutului, când aceste măsuri nu au avut efectele scontate.

 

  • Care este relația cu mediul privat, cum se implică ASE în efectuarea de cercetări menite să ducă la recuperarea pierderilor din economie în contextul actual?  

Credem, încadrându-ne în limitele unei necesare modestii bine dozate, că prima universitate economică a ţării este sursa cea mai potrivită de a oferi soluţii fundamentate ştiinţific pentru problemele cu care se confruntă economia ţării noastre şi nu numai.

Universitatea noastră a început, încă din anul 2016, un proiect amplu care vizează realizarea de cercetări în vederea identificării solutiilor optime pentru sprijinirea mediului antreprenorial românesc, prin transmiterea de adrese către organizaţiile publice şi private reprezentative prin care solicităm propuneri de teme de cercetare pentru cadrele didactice şi tinerii noştrii doctoranzi.

Anul trecut, din cele peste 400 de teme propuse, am reuşit să selectăm 11 teme de cercetare pe care le-am repartizat facultăţilor noastre pentru a efectua cercetări împreună cu reprezentanţii mediului de afaceri (am alocat, din venituri propria câte 100.000 lei pentru fiecare proiect). Temele au fost scoase la concurs intern, iar echipele câştigătoare sunt în plină etapă de implementare, finalizarea proiectelor urmând a se realiza până la 31 decembrie 2020.

De asemenea, multe din temele propuse au fost scoase la concurs pentru admiterea la doctorat, o parte dintre acestea au fost selectate de către comisiile de admitere şi alocate doctoranzilor spre cercetare (40% din numărul de teme bugetate au fost ocupate de doctoranzi care cercetează aceste teme).

La nivel de ASE a fost organizată o competiţie internă pentru diagnosticarea economiei româneşti în context mondial, prima etapă a acestuia a fost finalizată la 31 decembrie 2019, iar rezultatele analizelor efectuate ne-au ajutat pentru cercetările pe care le-am realizat până acum și urmează să le realizăm în acest context nefavorabil în care ne aflăm.

Cu alte cuvinte, noi cei din Academia de Studii Economice din Bucureşti considerăm că este de datoria noastră să ne implicăm în efectuarea de cercetări economice menite să ducă la recuperarea pierderilor ce au loc în cadrul economiei naţionale în momentul de faţă.

Concret, vorbim de demersuri deja lansate sau aflate în etape foarte avansate de demarare, atât la nivel instituţional, cât şi la nivelul unor echipe mai restrânse de cadre didactice, cercetători şi doctoranzi din ASE. Faptul că suntem într-o aparentă izolare nu înseamnă absolut deloc că nu avem aceeaşi efervescenţă şi implicare socială sau că specialiştii noştri s-au retras din avangarda ştiintifică a societăţii.

  • Ce ne puteți spune despre aceste proiecte?

Primul, şi cel mai amplu proiect, pentru care am furnizat primele rezultate obținute de echipa de cercetători, este un proiect institutional care se numeste ”ReStart Economia. Măsuri de combatere a efectului economic si social al COVID 19 in Romania”.

Acesta este implementat de o echipă interdisciplinară formată din cadre didactice, cercetatori si doctoranzi din toate facultăţile din ASE, care realizează analize ce vizează doua paliere: sectoarele economiei naţionale şi o dimensiune transversală (care se referă la problematica digitalizării, a economiei comportamentale, a politicii fiscale şi altele). Pentru aceasta, așa cum am mai spus, plecăm de la rezultatele cercetărilor realizate în cadrul proiectului implementat anul trecut.

De asemenea, am aprobat initierea, de către echipe formate din colegii noştrii, a doua proiecte cu temele „Dinamica transmiterii virusului SARS-CoV-2 pe teritoriul României” si „Tehnici avansate de management al epidemiei în comunitate”. Să sperăm că vor fi declarate câştigătoare.

În acelaşi timp, avem înca de la începutul crizei un colectiv de specialişti, care acordă, pro-bono, consultanţă în afaceri pentru mediul antreprenorial românesc.

Acestea sunt câteva dintre preocuparile ASE menite să vină în sprijinul societăţii. Cu siguranţa vor urma şi altele.


vezi și…

Efectele lipsei unui cadru legal în combaterea biopirateriei

 

1 Comentariu
  1. Prof.Dr. Carlos Ramírez V. spune

    O propunere fundamentala a Domn.Rector…!!
    Re-industrializarea tariilor post-pandemie o necesitate mondiala, pe contextul unui nou Model Economic Social (fara dogme) in care functia distributiei si a re-distribuie sa fie facut sub unui principiu etic si moral fundamental…. de democratie politica solida si inclusiva…!!

Comentează

Adresa de email nu va fi publicată

Mulțumim