EXCLUSIV. Alexandru Stănescu: Cred că noua Lege a vânzării terenurilor își atinge efectul

Președintele Comisiei de Agricultură din Camera Deputaților, Alexandru Stănescu, consideră că noua lege privind cumpărarea și vânzarea de terenuri agricole, promulgată recent de președintele țării, este bună și își va atinge efectul în piață.

Stănescu face referire atât la vânzarea terenurilor către străini, care au pus mâna pe suprafețe importante de terenuri, dar și la fenomenul de speculă.

“Legea a fost bine cântărită, inclusiv de cei de la Curtea Constituțională și cred că este o lege bună, consider că își atinge efectul pe care am vrut să-l aibă, mă refer la vânzarea terenurilor către străini și mai mult la specula cu terenuri agricole, pentru că România a fost o piață de speculă pe zona de tranzacționare a terenurilor agricole, deoarece prețul terenurilor a plecat de la o sumă foarte mică, 100 euro/ha. Acum au mai crescut, bineînțeles, dar s-a creat multă specula cu terenurile agricole, ceea ce nu era corect”, a declarat într-un interviu exclusiv acordat FoodBiz președintele Comisiei de Agricultură din Camera Deputaților, Alexandru Stănescu.

Ce prevede noua Lege

Legea pentru modificarea şi completarea Legii nr. 17/2014 privind unele măsuri de reglementare a vânzării-cumpărării terenurilor agricole situate în extravilan şi de modificare a Legii nr. 268/2001 privind privatizarea societăţilor comerciale ce deţin în administrare terenuri proprietate publică şi privată a statului cu destinaţie agricolă şi înfiinţarea Agenţiei Domeniilor Statului a fost promulgată recent de preşedintele Klaus Iohannis.

Legea stipulează că înstrăinarea prin vânzare a terenurilor agricole situate în extravilan se face cu respectarea condiţiilor de fond şi de formă prevăzute de Legea nr. 287/2009 privind Codul civil, republicată, cu modificările ulterioare, şi a dreptului de preempţiune, la preţ şi în condiţii egale în ordinea începând de la preemptori de rang I – coproprietarii, rudele de gradul I, soţii, rudele şi afinii până la gradul al treilea inclusiv – până la preemptori de rang VII – statul român, prin Agenţia Domeniilor Statului.

Actul normativ stabilește condiţiile cumulative care trebuie îndeplinite pentru înstrăinarea terenurilor în cazul în care titularii dreptului de preempţiune nu îşi manifestă intenţia de a cumpăra terenul.
“Terenurile agricole situate în extravilan se pot înstrăina, prin vânzare, înainte de împlinirea a 8 ani de la cumpărare, cu obligaţia plăţii impozitului de 80% pe suma ce reprezintă diferenţa dintre preţul de vânzare şi preţul de cumpărare, în baza grilei notarilor din respectiva perioadă. (…)

În cazul înstrăinării directe sau indirecte, înainte de împlinirea a 8 ani de la cumpărare, a pachetului de control al societăţilor care au în proprietate terenuri agricole situate în extravilan şi care reprezintă mai mult de 25% din activele acestora, vânzătorul va avea obligaţia de a plăti un impozit de 80% din diferenţa de valoare a terenurilor respective calculată pe baza grilei notarilor între momentul dobândirii terenurilor şi momentul înstrăinării pachetului de control.

În acest caz, impozitul pe profit privind diferenţa de valoare a acţiunilor sau părţilor sociale vândute se va aplica la o bază redusă proporţional cu procentul ponderii terenurilor agricole respective în activele fixe, orice dublă impozitare fiind interzisă”, se mai arată în actul normativ.
Daca titularii dreptului de preempțiune nu își manifestă intenția de a cumpăra terenul, înstrăinarea prin vânzarea terenurilor agricole situate în extravilan se poate face către persoanele fizice cu respectarea următoarelor condiții cumulative:

a) să aibă domiciliul/reședința situat/situată pe teritoriul național pe o perioada de cel puțin 5 ani, anterior înregistrării ofertei de vânzare;
b) să desfășoare activități agricole pe teritoriul național pe o perioada de cel puțin 5 ani, anterior înregistrării acestei oferte;
c) să fie înregistrată de autoritățile fiscale române cu minimum 5 ani, anterior înregistrării ofertei de vânzare a terenurilor agricole situate în extravilan.”

În cazul în care titularii dreptului de preempțiune nu își manifestă intenția de a cumpăra terenul, înstrăinarea prin vânzare a terenurilor agricole situate în extravilan se poate face către persoanele juridice cu respectarea următoarelor condiţii cumulative:

a) să aibă sediul social și/sau sediul secundar situat pe teritoriul național, pe o perioadăde cel puțin 5 ani, anterior înregistrării ofertei de vânzare;
b) să desfăşoare activităţi agricole pe teritoriul național pe o perioadă de cel puțin 5 ani, anterior înregistrării ofertei de vânzare a terenurilor agricole situate în extravilan;
c) să prezinte înscrisurile din care să reiasă că, din venitul total al ultimilor 5 ani fiscali, minimum 75% reprezintă venit din activități agricole,așa cum sunt prevăzute de Legea nr.227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările și completările ulterioare, clasificate conform codului CAEN prin ordin al ministrului agriculturii și dezvoltării rurale;
d) asociatul/acționarul care deține controlul societății să aibă domiciliul situat pe teritoriul național pe o perioadă de cel puțin 5 ani, anterior înregistrării ofertei de vânzare a terenurilor agricole situate în extravilan;
e) în cazul în care în structura persoanelor juridice, asociații/acționarii care dețin controlul societății sunt alte persoane juridice, asociații/acționarii care dețin controlul societății să facă dovada domiciliului situat pe teritoriul național pe o perioadă de cel puțin 5 ani, anterior înregistrării ofertei de vânzare a terenurilor agricole situate în extravilan.

PNL şi USR au sesizat la CCR această lege, însă Curtea a respins sesizarea.

Mai multe interviuri cu antreprenori, conducători și lideri pe canalul FOOD BIZ

vezi și…

Cercetarea în folosul producătorilor pentru agricultură sustenabilă