Încercările grele ale agriculturii în 2019 / 2020
Agricultura este unul dintre pilonii economiei românești. Conform statisticilor înregistrate în 2017, 25,8% din forța de muncă românească este angajată în agricultură, comparativ cu media UE de 4.4%.
Totuși, eforturile economice de finanțare cu bani europeni doar mențin sectorul agricol pe o linie favorabilă. Dezvoltarea de durată trebuie să vină în urma unei balanțe între politica externă și cea internă.
Agricultura României, la sfârșitul anului 2019, a înregistrat pierderi puse pe seama rectificării bugetare. Guvernul a anunțat recent o rectificare bugetară în care estimează un deficit de 4,4% pe 2019, semnificativ peste limita de 3%, asumat de toate țările membre ale Uniunii Europene (UE) prin Tratatul de la Maastricht. Executivul taie bani inclusiv de la agricultură – 1,1 miliarde lei.
Așadar, deciziile la nivel politic au influențat modul în care agricultura și-a dezvoltat obiectivele pentru anul 2020. Această rectificare bugetară, contrar efectului negativ dat de tăierea de fonduri pentru agricultură, reprezintă o strategie pe termen lung ce a luat în calcul factori precum: deprecierea leului; depășirea cu mult a țintei propuse pentru deficitul bugetar cât și accelerarea deficitului comercial și cel de cont curent.
Anul 2020 pune România pe primele poziții în UE când vine vorba de alocarea de fonduri europene pentru dezvoltare. Sectorul agricol a fost unul dintre cei mai mari beneficiari ai intrării României în Uniunea Europeană. La începutul acestui an, Adrian Oros, ministrul Agriculturii, a anunțat că a intrat în conturile MADR suma de 1,02 miliarde de euro, provenită din decontul de la Comisia Europeană a banilor virați fermierilor în cadrul Campaniei APIA 2019. Miliardul de euro de la Bruxelles reprezintă decontarea sumelor pe care Ministerul Agriculturii, prin Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA), le-a achitat deja fermierilor începând cu luna octombrie 2019.
Banii europeni sunt o sursă de “oxigen” pentru sectorul agricol facilitând astfel mecanismele esențiale pentru depășirea problemelor ce se pot ivi în anul 2020.
Unele dintre aspectele ce neliniștesc fermierii români sunt pesta porcină și criza forței de muncă. Deși spre sfârșitul anului 2019 focarele de infecție s-au redus, pesta va continua să atace micile crescătorii și va afecta atât comerțul cu animale, cât și prețul cărnii de porc. O altă problemă este criza forței de muncă în sectorul agro-alimentar. Mulți români din mediul rural au plecat la muncă în străinătate.
Sursă articol: Forbes
Vezi și…
Nivel record de electricitate produsă din surse regenerabile
Comentariile sunt închise