„Cașcaval de Săveni” devine protejat şi recunoscut în UE

MADR anunță că a fost publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene Regulamentul de punere în aplicare al Comisiei Europene din data de 21 aprilie 2021, în cadrul căruia ”Cașcaval de Săveni” (IGP)  a fost înregistrat ca produs de Indicație Geografică Protejată.

Produsul „Cașcaval de Săveni” – Indicație Geografică Protejată este o brânză maturată, cu pastă opărită, având o consistență semitare. Acest sortiment de cașcaval se obține din lapte de vacă crud prin coagularea enzimatică cu cheag și prelucrarea conform unei metode specifice zonei.

„Cașcavalul de Săveni – IGP” se comercializează în două forme de prezentare: cașcaval protejat cu amestecuri de ceruri sau cașcaval protejat cu folii termocontractibile, de formă paralelipipedică sau cilindrică, cu o greutate  cuprinsă între 0,450 kg și 9 kg.

Felia de cașcaval se desface în fâșii, fără a se sfărâma. Gustul este plăcut, dulceag și sărat în același timp, simțindu-se o savoare ușor amăruie asemănător miezului de nucă, datorat fermentației proteolitice. Aroma se intensifică în timpul maturării, apropiindu-se de cel al pământului reavăn.

Materia primă folosită pentru fabricarea produsului „Cașcaval de Săveni – IGP” este laptele de vacă crud colectat din aria geografică delimitată, provenit de la animale locale care sunt metiși ai unor rase vechi locale precum „Sura de stepă” și „Bucșan” încrucișate cu alte rase de bovine cu performanțe productive ridicate.

Laptele de vacă crud este încălzit la 30-33 de grade Celsius pentru activarea cheagului, lucru care permite acțiunea florei microbiene locale, ducând la diferențierea de alte produse similare. Această etapă are un rol foarte important în obținerea caracteristicilor produsului „Cașcaval de Săveni-IGP”.

În zona Săveni, în anul 1959, a fost construită fabrica de prelucrare a laptelui unde a fost adus meșterul Caranica (1963), specialist recunoscut ca „meșter de cașcaval”, în vederea obținerii unui produs care să pună în valoare potențialul ariei geografice cu scopul de a diversifica modul de prelucrare a laptelui.

Meșterul Nicolae Caranica, specialist în prelucrarea laptelui, a „școlit” generații de tineri lucrători din Săveni și din zonele învecinate care moșteniseră îndeletnicirea prelucrării laptelui, învățându-i secretele prelucrării laptelui în cașcaval, îmbinând tehnicile de producere a cașcavalului cu metodele locale: utilizarea „barulei” la amestecarea cașului opărit (cca 80 °C) în coșuri din nuiele de răchită (care permit scurgerea saramurii fierbinți), frământarea manuală și turnarea pastei fierbinți, strângerea „buricului” și eliminarea aerului pentru obținerea unei paste compacte.

România avea până la această dată șapte produse înregistrate pe sisteme de calitate europene: Magiun de prune Topoloveni –Indicație Geografică Protejată (2011), Salam de Sibiu – Indicație Geografică Protejată (2016), Novac afumat din Ţara Bârsei – Indicație Geografică Protejată (2017), Scrumbie de Dunăre afumată – Indicație Geografică Protejată(2018), Cârnați de Pleșcoi – Indicație Geografică Protejată(2019), Telemea de Sibiu – Indicație Geografică Protejată(2019) și Telemea de Ibănești – Denumire de Origine Protejată (2016), la care se adaugă, începând de astăzi, încă un produs protejat la nivel european, respectiv Cașcaval de Săveni – Indicație Geografică Protejată.

De asemenea mai sunt în analiză la Comisia Europeană trei produse alimentare în scopul dobândirii protecției europene, dintre care două pentru sistemul de calitate Indicație Geografică Protejată: Salată cu icre de știucă de Tulcea și Plăcinta dobrogeană și un produs pentru dobândirea protecției europene Specialitate Tradițională Garantată – Salata tradițională cu icre de crap.


Citește și – George Orwell și niște brânză de capră


 

ÎNSCRIE-TE ACUM!

Comentează

Adresa de email nu va fi publicată

Mulțumim