George Orwell și niște brânză de capră

Barcelona este, pentru cei mai mulți dintre noi, sinonimă cu Gaudi. Poate chiar și cu Picasso, pe alocuri. Pe mine, însă, numele orașului mă duce cu gândul la George Orwell și la brânză de capră.

Când a ajuns prima oară în Barcelona, Orwell s-a simțit inspirat: era pentru prima oară într-un oraș în care clasa muncitoare era la conducere. Anul 1937 îl găsea pe scriitorul englez în Spania, luptând de partea republicanilor în războiul civil împotriva naționaliștilor generalului Franco.

Multe dintre clădirile de care se leagă numele lui George Orwell sunt încă în picioare. În Hotel Continental, soția iubitoare, Eileen, îl aștepta să se-ntoarcă de la războiul în care se înrolase voluntar. Înalt și cam miop, Orwell făcea de gardă pe acoperișul cinematografului, unde se plictisea îngrozitor. Așa că-și petrecea ziua citind cam tot ce-i pica în mână în vreme ce aștepta să se întâmple ceva.

„Nu eram în pericol, povestește Orwell. Sufeream doar de plictiseală și de foame…”

Din când în când, își mai amăgea stomacul cu bucăți din brânza de capră pe care apuca s-o cumpere din Boqueria, celebra piață de pe Rambla, amplasată confortabil chiar peste drum de postul lui de gardă. De altfel, brânza asta cremoasă era cam singura delicatesă cu care-și potoleau foamea George și Eileen în vremea aia de restriște.

Azi, lucrurile arată cu totul altfel. După primii pași te cam prinzi că nu ești într-o piață, ci într-un veritabil monument gastronomic, gemând de cărnuri, fructe de mare și de uscat de tot felul. Nu poți să nu observi cum catalanii pun mare preț pe carnea de orice fel, iar felul în care sunt expuse de comercianți e un spectacol în sine.

Uneori, carnea se combină surprinzător cu fructe, în rezultate de o delicatețe și un rafinament la care nu te-ai aștepta într-o piață: poliastre amb pera (adică pui cu pere) sau conili amb prunes (firește, iepurele cu prune uscate) sunt amestecuri demne de multe stele Michelin.

Bietul englez n-a avut parte de deliciile bucătăriei catalane. N-a gustat nici calmarul cu chifteluțe și nici combinația de sosuri, carne de iepure, creveți și pește numită „mar i cel” (mare si cer). Dar brânza aia de capră, pe care el și Eileen o băgau la cuptor într-un cartof copt a dat sigur alt gust războiului civil care i-a inspirat lui George Orwell „Ferma Animalelor”.

Autor – Liviana Tane, pentru FoodBiz.ro

Liviana este pasionată de arta storytellingului și face “Ocolul Lumii în 100 de cărți”. Îi puteți urmări aventura pe livtane.ro