România va rămâne un stat exportator de cereale, o bună perioadă de timp de acum încolo, pentru că produce mai multă materie primă decât consumă, susţine ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR), Adrian Chesnoiu.
Reducerea deficitului balanţei comerciale cu produse agroalimentare a devenit un obiectiv de atins “pentru toată lumea”, deşi în ultimii ani acest lucru nu s-a întâmplat. Singurii ani în care România a încheiat pe excedent în comerţul cu produse agroalimentare au fost 2013 şi 2014, cu un plus de 300 de milioane de euro, respectiv 500 de milioane de euro, în timp ce anul trecut s-a înregistrat un deficit de peste două miliarde de euro în acest sector.
“România va rămâne stat exportator de cereale o bună perioadă de timp de acum încolo, pentru că aşa a fost istoria noastră. Trebuie să fim realişti: producem mai multă materie primă decât consumăm. În schimb ceea ce trebuie să facem noi este să înţelegem mecanismele de piaţă”, a declarat pentru Agerpres Adrian Chesnoiu
Procesarea la nivel de fermă, neperformantă
Ministrul afirmă că este important atunci când construieşti un plan strategic să te gândeşti la efectele pe care acesta le are în timp, pe o perioadă scurtă, medie şi lungă.
“De ce spun asta? Prin PNDR 2020 practic procesarea României s-a divizat la nivel de fermă şi atunci fermierii, ca să obţină punctaj şi să câştige proiectele de finanţare europeană, au inclus această mini-procesare la nivel de fermă. Ea nu va fi niciodată performantă. Atunci când vorbeşti de procesare, trebuie să ai capacităţi mari, fermierii să fie asociaţi în grupuri de producători sau cooperative astfel încât materia primă cât mai multă să fie procesată cu cât mai puţine costuri, pentru că în industria alimentară şi în industria procesatoare marjele de profit sunt foarte mici. Ori divizarea aceasta la nivel de fermă a făcut să fie neviabile investiţiile respective”, a spus şeful MADR.
Pe de altă parte, acesta afirmă că în măsurile dedicate procesării, cei care gândit PNDR în 2011 au pus o limită de 2,5 milioane de euro pentru cei care fac procesare, ori o astfel de investiţie devine “total neatractivă şi uneori nesustenabilă”.
Anul trecut, produsele de panificaţie au ocupat poziţia a doua la importuri, după carnea de porc, însă ministrul a transmis că nu e vorba de importuri de pâine, “o imagine care s-a răspândit în presă că producem grâu şi importăm pâine congelată”.
“A fost o sintagmă foarte des folosită că exportăm grâu şi importăm pâine congelată. Nu este adevărat. Eu am am cerut prima analiză când am venit la minister situaţia pe pâine. Un român consumă 78 de kilograme de pâine într-un an, din aceasta doar un kilogram este pâine congelată, restul este pâine proaspătă făcută în centrele de panificaţie în fabricile de pâine din România”, a mai spus ministrul Agriculturii.
Citește și – Exporturile de cereale au mărit deficitul agroalimentar cu 60%
Comentariile sunt închise