”La noi, subvenția a fost transformată în ajutor social”. Putem observa cum în fiecare lună, în România, prețurile cresc la produsele alimentare din magazine, la unele mai puțin vizibil la altele simțitor. Aici este vorba despre legume, fructe, lapte, carne, pâine și tot ce intră în coșul zilnic.
Un lucru este sigur, România și-ar putea asigura prin propria producție aceste produse, însă mare parte producătorii autohtoni intră mai greu în supermarketuri, iar pe de altă parte, cele din import sunt mai ieftine și mai comerciale. Sebastian Cernic, membru în comisia de Agricultură din Senat, a explicat de ce ajungem să plătim mai mult pentru produsele altora și care ar fi soluțiile să revigorăm domeniul agriculturii.
Expertul în agricultură spune că în România, comparativ cu alte țări europene, are foarte mulți fermieri care utilizează suprafețe mici de teren care reprezintă undeva la 60-70% din suprafața agricolă și nu sunt eficienți, dar primesc subvenții. Cu toate acestea, noi importăm produsele pe care ei ar trebui să le producă.
“De exemplu, prin Programul Tomata, inițiat în 2017, au fost date subvenții peste subvenții, în schimb anul trecut am importat roșii din Turcia în valoare de 65 de milioane de euro. Ori programul nu este ceea ce trebuie, ori oamenii iau subvenția degeaba”, a spus senatorul.
Conform Ministerului Agriculturii, în 2023, sumă alocată Programului Tomata este de 263 de milioane lei. Luând acești factori în considerare Sebastian Cernic este de părere că subvenția în agricultura în România a fost transformată într-un ajutor social, lucru care ne face să ne plângem apoi despre realitatea în care noi importăm produse pe care noi, în România, le-am putea asigura fără probleme.
Unul dintre principalele motive pentru care nu ne folosim de producția locală este lipsa de colaborare.
”Fermierii români nu vor să se asocieze. Le este teamă să nu câștige unii mai mult ca ceilalți. Există o reticență în această zonă. Apoi noi nu avem servicii integrate. Dacă tu, de exemplu, ești fermier de cultură mare, da, ai porumb, de exemplu, în loc să vinzi porumbul la 1,50 lei sau 2,50 lei, mai bine îți faci și partea de zootehnie și valorifici produsul, vinzi valoarea adăugată. În schimb, noi alegem să exportăm materia primă. Pe fonduri europene, s-au dezvoltat 200 de ferme zootehnice care s-au închis din varii motive. Eu mă întreb, retoric, atunci când au accesat banii, nu exista un studiu de fezabilitate? Ce s-a întâmplat atunci cu banii?”, a spus senatorul.
O idee principală pe care o putem observa este că fermele mici sunt prea mici, iar cele mari sunt prea mari, astfel că marii fermieri sunt și comercianți. Dacă ne uităm per ansamblu și comparăm, putem observa că nu suntem atât de în urmă în agricultura față de celelalte state UE.
”Din păcate, în ceea ce privește agricultura în România, vorbim de o mafie în care sunt implicați fermieri și oameni din Ministerul Agriculturii. Fondurile europene se duc unde vor ei. Uitați, de exemplu în Polonia, pe partea aceasta de fonduri europene au 7 aplicații online unde fermierii depuneau documentele și primeau banii. Iar angajații din ministerul agriculturii de la ei sunt plătiți la numărul de dosare procesate, astfel încât toți cei care depuneau aveau șanse să li se aprobe cererile. La noi, dacă un fermier are pe cineva să-l ajute în minister, dosarul său este împins mai în față”, a mai spus Sebastian Cernic.
Sursa: ziare.com
Editor: Goci Daniel
Comentariile sunt închise