Arată a pui, miroase a pui și, ce să vezi…..are gust de pui!
Nu ai ghici niciodată că bucata de carne din fața nu a venit de la o fermă. A fost realizat într-un laborator dintr-o zonă industrială la doar câteva mile mai jos de drum de centrul orașului.
La Huber’s Butchery and Bistro din Singapore este singurul restaurant din lume care are așa-numita carne cultivată în meniu.
Feedback-ul clienților a fost „fenomenal”, potrivit proprietarului restaurantului.
Creatorul cărnii – Eat Just din California – spune că este etică, curată și verde – fără compromisuri la gust. Miliarde de dolari sunt turnați în industrie, dar semne de întrebare uriașe atârnă asupra viabilității sale, ca ceva dincolo de o noutate.
De când primul burger cultivat în laborator – care a costat doar 330.000 de dolari pentru a fi creat – a fost dezvăluit la Londra în 2013, zeci de companii din întreaga lume s-au alăturat cursei pentru a aduce pe piață carne cultivată la prețuri accesibile.
Până acum, doar Eat Just a reușit să obțină aprobarea produsului pentru vânzarea publică, după ce autoritățile de reglementare din Singapore – singura țară din lume care permite vânzarea cărnii cultivate în laborator – au dat undă verde puiului său în decembrie 2020.
Dar este departe de a fi disponibilă pe scară largă. Nuggetele de pui cultivate au fost pentru scurt timp în meniul unui club privat al membrilor în 2021.
Acel parteneriat a durat câteva luni, iar anul acesta Huber’s a început să ofere publicului larg un sandviș cu pui și un fel de paste cu pui – deși doar o dată pe săptămână, cu locuri limitate pentru mese.
„Carnea de cultură este carne adevărată, dar nu trebuie să sacrifici un animal”, spune Josh Tetrick, directorul executiv al Eat Just, care a vorbit cu BBC din San Francisco. „Acest mod de a mânca are sens pentru viitor”, spune el.
Spre deosebire de înlocuitorii pe bază de plante, carnea cultivată este literalmente carne. Procesul implică extragerea celulelor de la un animal, care sunt apoi hrănite cu nutrienți precum proteine, zaharuri și grăsimi.
Celulele sunt lăsate să se dividă și să crească, înainte de a fi plasate într-un bioreactor mare din oțel, care acționează ca un rezervor de fermentație.
După patru până la șase săptămâni, materialul este „recoltat” din bioreactor. Se adaugă niște proteine vegetale, apoi este modelată, gătită și imprimată 3-D pentru a-i da forma și textura necesară.
“Este carne – este perfect!” spune Caterina, o elevă italiană care a venit special la acest restaurant pentru a încerca puiul de cultură. În mod normal, din motive de sustenabilitate, nu ar mânca carne, dar Caterina spune că ar mânca asta.
În teorie, reducerea dependenței lumii de pământ și animale pentru producția de carne ar trebui să reducă emisiile de carbon, dar în prezent tehnologia avansată necesară pentru a crea carne de cultură este atât de consumatoare de energie încât anulează orice beneficii.
Cu toate acestea, dacă carnea de cultură va deveni ceva mai mult decât o alternativă de nișă pentru cei înstăriți din lumea dezvoltată, atunci bazarea pe investiții de la întreprinderile private poate să nu fie suficientă.
„Dacă nu există o cale clară către succes la un moment dat în viitor, investitorii și guvernele nu vor dori să cheltuiască bani pe ceva care nu este dovedit științific” a declarat Ricardo San Martin de la UC Berkeley.
Sursa: BBC
Editor: Irina Bogdan
Comentariile sunt închise