Alimentele ultraprocesate: ce sunt și cum ne afectează sănătatea

O privire atentă asupra listei de ingrediente a unei pizza de la unul dintre cele mai populare lanțuri de restaurante din România poate dezvălui surprinzător de multe aditivi și compuși chimici. Emulsifianți, enzime, stabilizatori de aciditate, arome artificiale – toate acestea indică prezența alimentelor ultraprocesate.

Aceste alimente, chiar dacă sunt considerate sigure din punct de vedere legal, pot avea efecte nocive asupra sănătății pe termen lung.

Termenul “alimente ultraprocesate” se referă la produsele alimentare care conțin “molecule noi, sintetice, care nu pot fi găsite în natură”, conform lui Chris van Tulleken, autor al cărții “Oameni ultraprocesați”. Aceste alimente sunt pline de aditivi și compuși chimici meniți să le ofere o durată de valabilitate mai mare și un gust mai plăcut, încurajând astfel consumul regulat.

Deși unele produse ultraprocesate pot părea inofensive, cum ar fi sucurile acidulate sau bomboanele, ele pot ascunde riscuri majore pentru sănătatea noastră. Consumul regulat al acestor alimente este asociat cu riscul crescut de obezitate, diabet zaharat de tip 2, boli cardiovasculare și anumite tipuri de cancer.

Un alt aspect important este impactul alimentelor ultraprocesate asupra microbiomului intestinal. Consumul acestor alimente poate duce la un dezechilibru al bacteriilor sănătoase din intestine, ceea ce poate avea consecințe grave asupra sănătății noastre generale. Sindromul intestinului permeabil, asociat cu acest dezechilibru, este legat de diverse afecțiuni, inclusiv cancer, Alzheimer și diabet zaharat.

Studiile arată că alimentele ultraprocesate pot stimula sistemul de recompensă al creierului într-un mod similar cu substanțele adictive precum alcoolul sau nicotina. Deși cercetările sunt încă în desfășurare, există indicii că aceste alimente pot provoca dependență și pot determina mâncatul în exces și luarea în greutate.

Industria alimentară se bazează tot mai mult pe producția și promovarea alimentelor ultraprocesate, datorită costurilor reduse și a profiturilor mari. Într-o lume în care aceste produse sunt omniprezente și promovate agresiv, devine din ce în ce mai dificil pentru oameni să adopte opțiuni nutriționale sănătoase.

Cu toate acestea, există speranță.

Oamenii devin din ce în ce mai conștienți de impactul negativ al alimentelor ultraprocesate și își pot lua măsuri pentru a-și proteja sănătatea. Educația și informarea sunt cheia în luarea unor decizii alimentare sănătoase, iar inițiativele care încurajează consumul de alimente minim sau deloc procesate, precum și implicarea părinților și a comunității în educarea nutrițională a noilor generații, pot contribui la îmbunătățirea sănătății publice pe termen lung.

Sursă: Panorama

Editor: Alexandra Băncilă


Comentariile sunt închise