„Fermierii europeni sunt esențiali pentru a face față provocărilor majore cu care se confruntă UE în următorii ani”, spune Olivier de Matos de la CropLife Europe. El ne spune cum muncesc fermierii din greu, dar au nevoie de stimulente pentru a investi în noile instrumente inovatoare.
În viitorul mandat european, mai multe provocări îi așteaptă pe politicienii europeni. Aceste provocări variază de la probleme în curs, cum ar fi abordarea schimbărilor climatice și rămânerea competitivă cu alte regiuni din lume, până la probleme mai noi, cum ar fi adoptarea tehnologiei și pregătirea pentru noi amenințări.
Un element crucial al multor dintre aceste provocări este sectorul agriculturii. Obstacolele cu care se confruntă fermierii europeni sunt mai largi decât sunt percepute în mod obișnuit. CropLife Europe a fost înființată pentru a susține o abordare a metodelor moderne de agricultură care utilizează inovația și tehnologia. Acesta își propune să echipeze fermierii europeni cu soluții pentru a combate dăunătorii și bolile culturilor.
În timpul unui interviu recent, Parlamentul a avut ocazia să se întâlnească cu Olivier de Matos, directorul general al CropLife Europe. În această conversație perspicace, el și-a împărtășit opiniile despre cele mai presante provocări și oportunități cu care se confruntă agricultura europeană. El a discutat, de asemenea, potențialele contribuții ale sectorului soluțiilor pentru culturi pentru fermieri și a subliniat modul în care următorul mandat poate facilita schimbările necesare pentru o tranziție către o agricultură mai durabilă și mai rezistentă.
Ca grup colectiv, fermierii europeni se află într-un loc dificil. „Este important să facem o verificare a realității”, a spus de Matos. La nivel personal, fermierii europeni trebuie să producă în mod durabil suficientă hrană. „Este o comandă grea, știu”, a spus el. Dar el rămâne optimist. El vede tehnologia și inovația ca răspunsuri la multe dintre provocările cu care se confruntă fermierii.
Ecuația este simplă, „avem nevoie de fermieri pentru a produce alimente, iar fermierii au nevoie de acces la tehnologie pentru a le produce în mod durabil”, explică de Matos.
Un exemplu oferit este inegalitățile dintre zonele urbane și cele rurale. „Accesul 5G și în bandă largă este ceva care trebuie abordat în toate zonele rurale ale Europei. Sunt extrem de importante pentru agronomia digitală și viitoarele instrumente agricole” a subliniat de Matos. Lipsa accesului la aceste tehnologii lasă aceste zone să lupte împotriva provocărilor cu mai puține resurse decât altele. Accesul la biopesticide, adesea folosite complementar cu sau în locul pesticidelor convenționale, a fost un alt exemplu ridicat de de Matos.
Inovația și dorința de a oferi fermierilor europeni o „cutie completă de instrumente” de soluții reprezintă esența activităților CropLife Europe. „Nu există un model unic pentru agricultura europeană”, a subliniat de Matos. „Fermierii nu numai că trebuie să poată selecta instrumentul corect din cauza metodei de producție, ei trebuie să fie capabili să aleagă instrumentul corect din cauza situației și mediului din propria țară”, a adăugat de Matos. Fiind un bloc de 27 de state membre care se întinde pe peste 4 milioane km², climatele și sistemele meteorologice diferă semnificativ. „Diversitatea: aceasta este frumusețea Europei”, a reiterat de Matos.
„Trebuie să dăm putere fermierilor europeni cu un cadru de politică bazat pe rezultate. Trebuie să oferim certitudine de reglementare, astfel încât fermierii să fie încurajați să inoveze prin cercetare și dezvoltare bine susținută”, a argumentat de Matos.
Este esențial pentru realizarea acestui lucru utilizarea continuă a parteneriatelor publice și private și a dialogului deschis. Aceste parteneriate asigură că expertiza poate fi împărtășită și că politicile bazate pe dovezi pot fi elaborate. „Inovarea viitoare poate plasa UE pe un loc de conducere. Pentru a realiza acest lucru, trebuie să creștem viteza, menținând în același timp un accent pe siguranță”, a concluzionat de Matos.
Ca parte a angajamentelor CropLife Europe pentru 2030, membrii săi au promis 14 miliarde de euro pentru a fi investiți în tehnologii inovatoare, cu patru miliarde dedicate biopesticidelor și zece miliarde pentru agronomia digitală.
„Aceste soluții ar putea fi disponibile fermierilor în următorii câțiva ani. Tot ce este necesar este cadrul de reglementare care să faciliteze accesul fermierilor la aceste tehnologii”.
Sursa: theparliamentmagazine.eu
Editor: Irina Bogdan
Comentariile sunt închise