Alexandru Baciu: Lipsa sprijinului și importurile ieftine subminează sectorul lactatelor

Alexandru Baciu, un agricultor recunoscut din Câmpia Bărăganului, trage un semnal de alarmă legat de situația tot mai fragilă a sectorului de lactate din România. Într-un interviu acordat Revistei FERMA, acesta a anunțat că ia în calcul oprirea activității de producție a laptelui, din cauza pierderilor constante și a lipsei unui sprijin adecvat din partea autorităților.

Baciu afirmă că ferma sa de lapte nu mai este rentabilă și că, dacă aceasta ar fi fost singura activitate economică, ar fi fost nevoit să o închidă de mult timp. Deși colectează în jur de 10.000 de litri de lapte zilnic, marja de profit este aproape inexistentă. Prețul pe care îl primește este de doar 2 lei pe litru, iar fermierii cu efective mai mici primesc chiar și mai puțin, ceea ce le face activitatea imposibil de susținut. În opinia sa, agricultura românească nu are cum să dezvolte o clasă mijlocie dacă fermierii sunt plătiți sub costul de producție.

Situația este agravată de cantitățile mari de lapte brut importat din Polonia și Ungaria, care ajung pe piața locală la prețuri mici, adesea în detrimentul calității. Baciu, care este și vicepreședinte al Ligii Asociațiilor Producătorilor Agricoli din România, consideră că aceste practici creează o concurență neloială și subminează producția internă. Ferma sa adăpostește aproximativ 1.300 de vaci, majoritatea din rasa Montbeliarde, cunoscută pentru performanțele ridicate în producția mixtă de lapte și carne. Totuși, în actualul context economic, Baciu își propune să facă tranziția către creșterea bovinelor pentru carne. El spune că această schimbare este necesară, dar greoaie, din cauza birocrației.

Costurile pentru hrănirea animalelor consumă jumătate din buget, iar restul abia ajunge pentru salarii, taxe și alte cheltuieli operaționale. Potrivit calculelor, afacerea devine nesustenabilă, iar familia sa, inclusiv fiica sa economist, consideră că activitatea actuală aduce pierderi constante. Un alt obstacol îl reprezintă sistemul de acordare a subvențiilor, care este condiționat de controlul oficial al performanțelor (COP), o practică obligatorie în România, spre deosebire de alte state europene, unde se aplică doar în fermele specializate.

Baciu atrage atenția și asupra provocărilor din domeniul creșterii vacilor pentru carne, afirmând că această ramură poate fi rentabilă doar dacă se ating volume mari de vânzare. În loc să exportăm animale vii, spune el, ar fi mult mai profitabil să valorificăm carnea prin exporturi de carcase sau produse tranșate. Cazul său reflectă fidel realitățile dure ale sectorului de lapte din România, unde nici fermele mari, cu genetica performantă și o organizare solidă, nu mai reușesc să supraviețuiască fără intervenții concrete și eficiente din partea statului. În lipsa acestora, viitorul producției autohtone de lactate pare tot mai incert.

Sursa: Revista Ferma

Editor: Lucia Țanțuc