România își unește regiunile gastronomice

Acordul semnat între Harghita, Banat și Dobrogea pentru o reprezentare comună în rețeaua IGCAT marchează un pas strategic într-un moment în care economia alimentară europeană traversează o fază de recalibrare. Într-un context în care UE rămâne cel mai mare exportator mondial de produse agroalimentare – peste 230 miliarde euro anual, cu un excedent comercial de aproximativ 70 miliarde euro – competiția între regiuni se mută tot mai mult în zona valorii adăugate, identității și turismului gastronomic.
România a depășit 10 miliarde euro exporturi agroalimentare în 2025, dar structura rămâne dominant primară: cereale, oleaginoase și animale vii. Importurile alimentare se apropie de 13 miliarde euro, ceea ce menține un deficit structural pe segmentele procesate. În acest context, inițiativa Harghita – Regiune Gastronomică Europeană 2027, alături de candidaturile Banat (2028) și Dobrogea (2029), poate deveni un instrument de repoziționare pe lanțul valoric.
Consumul alimentar per capita în România rămâne sub media UE ca valoare (circa 2.400–2.600 euro/an față de peste 3.500 euro în Europa Occidentală), dar converge rapid, pe fondul creșterii veniturilor și al expansiunii retailului modern. Estimările băncilor regionale și ale marilor retaileri indică o creștere anuală a pieței FMCG de 4–6% în următorii trei ani, cu segmentele premium, local și ready-to-eat peste medie. Producătorii mari mizează pe export de produse procesate cu identitate regională, în timp ce lanțurile internaționale dezvoltă tot mai multe game “origine controlată”.
Pentru Europa de Est, gastronomia devine instrument de branding economic, nu doar cultural. Polonia și Cehia au demonstrat că asocierea dintre tradiție, certificări și distribuție modernă poate dubla valoarea exporturilor procesate într-un deceniu. România are un potențial similar, dacă parteneriatul interregional generează rute gastronomice integrate, standarde comune și acces coordonat la finanțări europene.
Prognoza 2026–2028 indică o presiune moderată pe costuri (energie, logistică), dar și o oportunitate clară: creșterea ponderii produselor procesate în exporturi cu 1–2 puncte procentuale anual ar putea reduce deficitul comercial alimentar cu până la 500 milioane euro în trei ani.
Alianța dintre Harghita, Banat și Dobrogea transmite un semnal matur: dezvoltarea prin gastronomie nu este simbolică, ci o strategie economică de poziționare regională, cu impact direct asupra turismului, investițiilor și balanței comerciale.
Editor Dan Oprescu

Comentariile sunt închise