Semnal de alarmă: România pierde 800.000 tone de cernoziom anual

Schimbările climatice constituie o realitatea a zilelor noastre cu efecte dramatice asupra mediului înconjurător. Unul din fenomenele cele mai ingrijoratoare, remarcat nu doar la noi, ci la nivelul întregii Europe, este deșertificarea, o amenințare majoră la adresa agriculturii, numai dacă ne gândim că an de an se reduc suprafețele destinate acestei activități.

Țara noastră, de exemplu, pierde undeva la 800.000 de tone de cernoziom pe an, afirmă Ion Câmpeanu, secretar de stat la Ministerul Mediului, care susține că există chiar un studiu efectuat de instituția pe care o reprezintă referitor la acest subiect. O temă fierbinte, numai dacă ne gândim că deșertificarea se face simțită, și chiar dramatic în sudul țării, dar și în Dobrogea și anumite zone din Moldova. Situația este cu atât mai îngrijorătoare cu cât, dacă ne raportăm la informațiile care circulă în piață, undeva la 30-40% din suprafețele agricole lucrate în prezent nu vor mai putea fi folosite în câteva decenii. Așa că pe bună dreptate, se pune întrebarea: ce-i de făcut?

‘’Din perspectiva deșertificării, avem un studiu care arată că pierdem în jur de 800.000 de tone anual de sol cernoziom, ceea ce evident este un factor care scade productivitatea, dar și calitatea produselor agricole. Lupta împotriva schimbărilor climatice se desfășoară pe mai multe paliere. Ne referim la  stoparea emisiilor, politici publice, măsuri care în general înseamnă schimbarea sectoarelor industriale, adică tranziția de la energia bazată pe combustibili fosili – pe care ne bazăm astăzi-,  la surse regenerabile, energie curata etc.”, declară Câmpeanu.

El vorbește și de adaptarea la schimbările climatice, care se dovedește a fi mult mai provocatoare în ceea ce privește agricultura.

“Adaptarea în agricultură înseamnă adaptarea culturilor în funcție de clima care se schimbă pe acea zonă. Din acest motiv, și ne-o arată studiile, observăm că avem recorduri pe producția agricolă la anumite culturi în anumite zone ale țării, unde înainte nu se făceau producțiile atât de mari, iar pe de altă parte avem și scăderi în zonele unde deșertificarea este  foarte mare sau producția este bazată pe agricultură intensivă”, a mai precizat Câmpeanu.

Pentru a stopa fenomenul de deșertificare, în opinia oficialului de la Ministerul Mediului, agricultorii trebuie să recurgă la tehnologii prietenoase cu mediul, să folosescă cât mai puține substanțe chimice, să irige terenurile (acolo unde se poate, ce-I drept!) și să acorde o atenție tot mai mare perdelelor forestiere.  Și sunt doar câteva din măsurile de care ar trebui să se țină cont în România și nu numai…


vezi și…

Agricultura post 2020: 20 euro/ha în plus la subvenția pe suprafață 

 

 

 

Înscrie-te acum!!

Comentează

Adresa de email nu va fi publicată

Mulțumim