Economia mondială, în ansamblul ei, continuă să crească, chiar dacă curba creșterii tinde să se aplatizeze. Aceasta, în contextul sporirii vulnerabilităților generate de un potențial război comercial, de acutizarea problemelor legate de datoriile publice, de unele riscuri geopolitice etc. Drept urmare, devine tot mai evident un anumit pesimism cu privire la sustenabilitatea creșterii economice globale.
În aceste prime luni ale lui 2019 economiile statelor dezvoltate au cunoscut o ușoară diminuare a ritmului de creștere. În multe din aceste state investițiile și productivitatea muncii au crescut, însă în ceea ce privește gradul de folosire a forței de muncă și câștigurile salariale avansurile rămân modeste.
Economia SUA continuă să se afle într-o formă bună, înregistrându-se creșteri ale PIB, ale producției industiale și investițiilor. La rândul lor, exporturile au sporit semnificativ, fiind catalizate de cursul de schimb slab al dolarului, precum și de cererea externă în expansiune pentru bunuri și servicii americane. Concomitent cu sporirea consumului și scăderea șomajului, se accentuează presiunile inflaționiste și salariale. Credem însă că SUA sunt pe cale să procedeze la un experiment macroeconomic riscant: „injectarea” unor stimulente fiscale semnificative chiar și în condițiile în care economia „duduie”. Astfel, este posibil ca Federal Reserve (banca centrală americană) să continue să adopte măsuri anti-inflaționiste, care să fie însă de natură să dilueze sau chiar să anihileze efectele pozitive ale experimentului.
În ceea ce o privește, economia Japoniei se află într-o lungă perioadă de constantă expansiune. Însă, chiar dacă continuă să funcționeze bine, ea este din ce în ce mai mult confruntată cu încetinirea creșterii cererii interne pe măsură ce sporesc presiunile vizând creșterile salariale, precum și cu ascuțirea tensiunilor în planul comerțului internațional.
Zona Euro a înregistrat în 2018 unul dintre cele mai înalte ritmuri de creștere din ultimul deceniu. De notat însă o ușoară încetinire a creșterii PIB global, precum și a activității din industria prelucrătoare și din sectorul serviciilor. Continuarea acestei tendințe evidențiază o serie de probleme structurale și tensiuni nerezolvate din cauza acțiunii unor forțe politice centrifuge, precum și a unor fricțiuni comerciale externe.
Din punctul de vedere al creșterii economice, Marea Britanie continuă să se situeze în urma altor state europene. Creșterea respectivă s-a datorat cu precădere contribuției exporturilor nete la crearea PIB, ca urmare a cererii externe susținute pentru bunuri și servicii britanice în condițiile slăbiciunii accentuate a cursului de schimb al lirei sterline. Este însă probabil ca incertitudinile majore generate de negocierile Brexit să frâneze în continuare investițiile și, în cele din urmă, ritmul creșterii PIB.
În anul 2018 economiile emergente au contribuit substanțial la creșterea economică globală, multe dintre acestea fiind capabile să înregistreze performanțe și mai bune în 2019. Economiile emergente din Asia au beneficiat de creșterea accelerată a cererii interne și externe pentru bunuri și servicii autohtone. Cu toate acestea, ele rămân vulnerabile la fluctuațiile fuxurilor de capital și mai ales la inversarea acestora.
Creșterea economică a Chinei continuă să fie robustă și destul de echilibrată pe ansamblul sectoarelor de activitate. În contextul consolidării puterii sale politice, președintele Xi Jinping a fost în măsură să formeze o echipă de specialiști în economie cu viziuni puternic reformiste, care să procedeze la implementarea unor reforme economice și financiare de amploare. Căci principala provocare pentru China este tocmai transpunerea în practică a reformelor nu numai în sistemul financiar, ci și în alte segmente ale economiei, în special în cel al întreprinderilor cu capital de stat. Pe de altă parte, trebuie menționat că efectele directe ale adevăratului „război comercial” cu SUA asupra creșterii globale a economiei chineze sunt relativ modeste și cu un caracter temporar. Pe termen lung, însă, repercusiunile negative asupra sistemului comercial multilateral ar urma a fi majore.
Ca și în 2018, ecconomia Indiei înregistrează cel mai înalt ritm de creștere din lume. Reluarea spectaculoasă a investițiilor, sporul constant al productivității muncii, precum și expansiunea industriei prelucrătoare – aceștia sunt principalii factori contributori la creșterea economică. Este, totodată, de subliniat faptul că economia indiană este relativ bine protejată împotriva șocurilor externe, ceea ce asigură un climat propice creșterii economice.
Cu toate că și-au revenit după recentele recesiuni, economiile Braziliei și Rusiei continuă să înregistreze sporuri modeste și devin tot mai vulnerabile față de diversele șocuri interne și externe. În Brazilia, în ciuda tensiunilor politico-sociale, creșterea gradului de folosire a forței de muncă a continuat. Ambele economii au înregistrat creșteri semnificative ale exporturilor.
În concluzie, se poate afirma că, pe ansamblu, starea economiei mondiale este relativ bună. Nu mai puțin însă trebuie ținut cont de faptul că elemente precum curba ascendentă a datoriei publice a SUA și a altor state dezvoltate, evoluțiile demografice nefavorabile și majorarea datoriei externe a unor țări cu economii emergente să constituie tot atâția factori de risc privind evoluția economiei mondiale în perioada următoare.
Vezi și…
George Orwell și niște brânză de capră
Comentariile sunt închise