Schimbările climatice constituie o realitate a zilelor noastre, pe care fermierii nu o mai pot ignora, mai ales că de ele depinde nivelul recoltelor. Fie că vorbim de secetă, ploi din abundență sau îngheț, riscurile sunt aceleași: pierderea recoltei sau compromiterea ei, ceea ce poate duce la falimentul fermierilor. Tocmai de aceea, trebuie acordată o atenție mărită eforturilor făcute de specialiștii români pentru a limita (și chiar interpreta!) pagubele produse de fenomenele meteo extreme. Iar când practica se întrepătrunde cu mediul academic, rezultatele sunt cu atât mai mult de salutat.
„Orientarea spre piață și către tot ceea ce înseamnă schimbările climatice devine o necesitate. Va fi nevoie de o strategie a protecției față de riscurile climatice si agro-pedoclimatice”, atrage atenția Gheorghe Hurduzeu, decanul Facultății Relaţii Economice Internaţionale (REI) din cadrul ASE Bucureşti.
În cadrul ASE București a fost realizat un proiect experimental de cercetare (finanțat de Banca Mondială) – și de care Gheorghe Hurduzeu s-a ocupat personal -, având ca obiectiv crearea unui număr de 30 de indicatori pe cinci mari culturi agricole (grâu, porumb, rapiță, floarea soarelui și orz) în 6 județe din sud-estul țării. Demersul este cu atât mai important cu cât, după cum bine se știe, puține sunt instituțiile financiare care asigură seceta pedologică, de exemplu.
„Am testat o platformă, dacă fermierii pot asigura culturile față de riscurile climatice și mai ales față de riscul precipitații în exces și seceta pedologica prin alternative de transfer, adică în afara asigurărilor clasice prin folosirea unor contracte specifice … Cel mai impresionant a fost faptul că am reușit sa surprindem financiar evoluția factorilor climatici. De exemplu, cât dintr-o unitate de indice se transformă în pierderi cantitative, adică dacă a plouat mai mult cu x litri, aceasta înseamnă că fermierul a avut o anumită pagubă. Cea mai riscantă cultură pentru România a fost grâul, din cauza secetei”, ne-a povestit Hurduzeu.
Astfel de platforme se pot crea pe toți factorii climatici, în funcție de regiune și de specificul ei. Am putea să ne uităm la vânt sau la cantitatea de lumină, de care depinde calitatea vinului, în cazul podgoriilor mari. Cu alte cuvinte, degeaba ai recoltă mare, daca vinul este slab din cauza faptului că strugurii nu au o cantitate suficientă de zahăr, care depinde de soare. Iar pe acest model se poate continua și la alte culturi.
Nu este, însă, singurul proiect de cercetare realizat de ASE București pe această temă. Specialiștii de aici au mai urmărit și impactul deșertificării asupra agriculturii în zonele aride din sudul țării (Calafat și Bechet). Concret, este vorba de gestionarea riscurilor pe bază de indici, iar rezultatele sunt la fel de spectaculoase.
citește și…
Globalizarea și problemele alimentare
Comentariile sunt închise