Murăturile constituie o modalitate românească frecvent utilizată, de conservare a legumelor și fructelor despre a cărei valoare vindecătoare nu se ştia, până de curând, mare lucru. Cercetări recente au evidențiat însă faptul că legume precum varza, gogonelele sau castraveţii muraţi, sunt medicamente redutabile, contribuind substanțial la prevenirea şi vindecarea unor boli, altfel extrem de greu de tratat.
Aparent banalul proces de murare a legumelor este, de fapt, un lanţ de zeci de reacţii biochimice, în urma cărora rezultă substanţe cu un potenţial terapeutic excepțional. Multă vreme, oamenii de ştiinţă au ignorat valoarea acestor alimente tradiţionale, deşi ele erau obţinute printr-o succesiune de procese care puteau rivaliza cu cele mai sofisticate sinteze aflate la baza medicamentelor alopate.
Pentru prima oară, murăturile au atras atenţia în urmă cu aproape două decenii, când un studiu realizat în Polonia a arătat că femeile din zonele rurale ale ţării au o adevărată imunitate la cancerul de sân şi de col uterin. Prin comparaţie, polonezele care trăiau în alte colţuri ale lumii, renunţând la dieta tradiţională, erau la fel de vulnerabile la cancer ca media înregistrată în Europa. Secretul: femeile care trăiesc în Polonia consumă, în medie, câte 30 de kilograme de varză acră pe an – un record mondial, care se traduce şi în reducerea cu peste 50% a incidenţei cancerului la sân, dar şi a altor cancere de sorginte hormonală.
Pornind de la aceste prime observaţii, studiile s-au extins şi, rând pe rând, s-a descoperit că gogonelele murate atacă viruşii hepatici, conopida murată împiedică anumite mutaţii celulare şi stopează procesele de îmbătrânire, în timp ce castraveţii muraţi combat diabetul şi reglează valorile colesterolului. Fiecare tip de legumă murată conţine virtuţi terapeutice extraordinare, care acum, în sezonul rece care tocmai începe, este bine să fie cunoscute.
Scurt istoric
În Europa, destul de puţine ţări (între care la loc de frunte se află România) au o tradiţie străveche şi bogată în prepararea şi consumul murăturilor. În schimb, pe alte meridiane, acest proces de conservare şi de sporire a valorilor nutritive ale diferitelor vegetale a fost descoperit şi folosit neîntrerupt, vreme de milenii. Aproape toate civilizaţiile importante au cunoscut aceste super-alimente.
Astfel, China se pretinde a fi descoperitoarea procesului de murare, iar dovezile arheologice arată că, într-adevăr, de mai bine de trei milenii, pe acest teritoriu se prepară murături. Cel mai frecvent sunt consumate: ridichea neagră, ardeiul iute, seminţele de muştar chinezesc şi varza chinezească. Și în India procesul de murare este folosit de milenii în multe zone. Indienii folosesc şi în prezent pentru murături ghimbirul, ardeiul iute, usturoiul şi fructele de mango.
În Mesopotamia – care în antichitate îngloba actualele teritorii ale Turciei, Siriei şi Irakului – au fost găsite cele mai vechi vestigii care atestă folosirea procesului de murare, încă de acum 4000 de ani. De aici vine atât tradiţia folosirii castraveţilor în murături, cât şi rețeta de condimentare a acestora cu cimbru, foi de dafin şi usturoi.
De la traci se păstrează până astăzi tradiţia verzei, a castraveţilor şi morcovilor muraţi, preparate folosite atât ca remedii interne, cât şi externe.
Arabii au moştenit, se pare, de la mesopotamieni meşteşugul preparării castraveţilor şi a sfeclei murate. În prezent, ei folosesc ca murături cu precădere pepenii, vinetele, castraveţii, dar şi prunele crude sau migdalele verzi.
Pornind de la aceste tradiţii, murăturile au intrat în vizorul oamenilor de știinţă, care au dorit să vadă ce se ascunde dincolo de gustul şi aromele lor plăcute.
Motive pentru consumul de murături
Multă vreme s-a crezut că, prin murare, legumele şi fructele îşi pierd proprietăţile, devenind nişte alimente ”moarte”, total lipsite de proprietăţi terapeutice. În realitate, lucrurile stau exact invers: prin murare, anumite calităţi vindecătoare ale vegetalelor sunt amplificate şi chiar apar substanţe active noi, foarte puternice.
Iată principalele motive (demonstrate științific) pentru care se recomandă consumul de murături :
* Păstrează vitaminele originare – chiar şi vitaminele foarte sensibile, cum ar fi vitamina C sau cele din complexul B, sunt păstrate în proporţie de peste 50% în murăturile preparate casnic.
* Păstrează întreaga cantitate de minerale şi oligoelemente – fie că vorbim de potasiu, de siliciu, de seleniu sau calciu, aceste substanţe importante pentru organism sunt păstrate intacte şi, mai mult decât atât, devin mai uşor asimilabile.
* Sunt foarte sărace în calorii – microorganismele care produc procesul de fermentare (acrire) a murăturilor consumă multe din zaharurile legumelor şi fructelor, făcându-le printre cele mai puternice alimente anti-obezitate.
* Conţin probiotice naturale – aşa-numitele bacterii prietenoase se dezvoltă din belşug în procesul de murare, iar odată ajunse în organism, vindecă infecţiile, previn tulburările digestive, întăresc imunitatea.
* Au efect antibiotic şi antiviral – frunzele de ţelină, seminţele de mărar şi muştar, rădăcina de hrean şi usturoiul folosite în prepararea murăturilor conţin substanţe volatile care nu doar că dau aroma specifică, dar luptă activ împotriva microbilor invadatori, protejează sistemul nervos şi cel endocrin.
alte articole…
OCDE Semnal de alarmă privind evoluția economiei mondiale
Comentariile sunt închise