Beneficii neștiute ale consumului de murături

Murăturile constituie o modalitate  românească frecvent utilizată, de conservare a legumelor și fructelor despre a cărei valoare vindecătoare nu se ştia, până de curând, mare lucru. Cercetări recente au evidențiat însă faptul că legume precum varza, gogonelele sau castraveţii muraţi, sunt medicamente redutabile, contribuind substanțial la prevenirea şi vindecarea unor boli, altfel extrem de greu de tratat.

Aparent banalul proces de murare a legu­melor este, de fapt, un lanţ de zeci de reacţii biochimice, în urma cărora rezultă substanţe cu un potenţial terapeutic excepțional. Multă vreme, oamenii de ştiinţă au ignorat valoarea acestor alimente tradiţionale, deşi ele erau obţinute printr-o suc­cesiune de procese care puteau rivaliza cu cele mai sofis­ticate sinteze aflate la baza medicamentelor alopate.

Pentru pri­ma oară, murăturile au atras atenţia în urmă cu aproa­pe două decenii, când un studiu realizat în Polonia a arătat că femeile din zonele rurale ale ţării au o adevă­rată imunitate la cancerul de sân şi de col uterin. Prin comparaţie, polonezele care trăiau în alte colţuri ale lumii, renunţând la dieta tradiţională, erau la fel de vulnerabile la cancer ca media înregistrată în Europa. Secre­tul: femeile care trăiesc în Polonia consumă, în medie, câte 30 de kilo­grame de varză acră pe an – un record mondial, care se traduce şi în reduce­rea cu peste 50% a incidenţei cance­rului la sân, dar şi a altor cancere de sorginte hormonală.

Pornind de la aceste prime obser­vaţii, studiile s-au extins şi, rând pe rând, s-a des­coperit că gogonelele mu­rate atacă viruşii he­patici, cono­pida murată împiedică anu­mite mu­taţii celulare şi stopează procesele de îmbătrânire, în timp ce castraveţii muraţi combat diabetul şi reglează valorile coleste­rolului. Fiecare tip de legumă murată conţine virtuţi tera­peutice extraordinare, care acum, în sezonul rece care tocmai începe, este bine să fie cunoscute.

Scurt istoric

În Europa, destul de puţine ţări (între care la loc de frunte se află România) au o tradiţie străveche şi bo­gată în prepararea şi consu­mul murăturilor. În schimb, pe alte meridia­ne, acest proces de conservare şi de sporire a valorilor nutritive ale diferitelor vege­tale a fost desco­perit şi folosit neîntrerupt, vreme de milenii. Aproape toate civilizaţiile importante au cu­noscut aceste su­per-ali­mente.

Astfel, China se pretinde a fi descoperitoarea pro­cesului de murare, iar dovezile arheologice arată că, într-adevăr, de mai bine de trei milenii, pe acest teri­toriu se prepară murături. Cel mai frec­vent sunt consumate: ridichea neagră, ardeiul iute, seminţele de muştar chine­zesc şi varza chinezească. Și în India procesul de mu­rare este folosit de milenii în multe zone. Indienii folosesc şi în pre­zent pentru murături ghimbirul, ardeiul iute, ustu­roiul şi fructele de mango.

În Mesopotamia – care în antichitate înglo­ba actualele teritorii ale Turciei, Siriei şi Irakului – au fost găsite cele mai vechi vestigii care atestă folosirea procesului de murare, încă de acum 4000 de ani. De aici vine atât tradiţia folosirii castraveţilor în mură­turi, cât şi rețeta de condimentare a acestora cu cimbru, foi de dafin şi us­turoi.

De la traci se păstrează până astăzi tradiţia verzei, a castraveţilor şi mor­covilor muraţi, preparate folosite atât ca re­medii interne, cât şi externe.

Arabii au moştenit, se pare, de la mesopo­tamieni meş­te­şugul preparării castraveţilor şi a sfeclei murate. În prezent, ei fol­osesc ca murături cu precădere pepenii, vinetele, castraveţii, dar şi prunele crude sau migdalele verzi.

Pornind de la aceste tradiţii, murăturile au intrat în vizorul oamenilor de știinţă, care au dorit să vadă ce se ascunde dincolo de gustul şi aromele lor plăcute.

Motive pentru consumul de murături

Multă vreme s-a crezut că, prin murare, legumele şi fructele îşi pierd proprietăţile, devenind nişte ali­mente ”moarte”, total lipsite de proprietăţi terapeu­tice. În realitate, lucrurile stau exact invers: prin murare, anumite calităţi vinde­cătoare ale vegetalelor sunt am­plificate şi chiar apar substanţe active noi, foarte puternice.

Iată principalele motive (demonstrate științific) pentru care se recomandă consumul de murături :

* Păstrează vitaminele ori­ginare – chiar şi vita­minele foarte sensibile, cum ar fi vitamina C sau cele din com­plexul B, sunt păs­trate în pro­por­ţie de peste 50% în murăturile pre­parate casnic.

* Păstrează întreaga canti­tate de minerale şi oligoelemente – fie că vorbim de potasiu, de si­liciu, de se­leniu sau calciu, aces­te substanţe im­portante pentru organism sunt păs­trate intacte şi, mai mult decât atât, devin mai uşor asimilabile.

* Sunt foarte sărace în ca­lo­rii – microorga­nismele care pro­duc pro­ce­sul de fermentare (acri­re) a mură­turilor con­sumă multe din zaharurile legu­melor şi fructelor, făcându-le printre cele mai puter­nice alimente anti-obezitate.

* Conţin probiotice naturale – aşa-numitele bac­terii prietenoase se dezvoltă din belşug în procesul de murare, iar odată ajunse în organism, vindecă infecţiile, previn tulburările digestive, întăresc imu­nitatea.

* Au efect antibiotic şi antiviral – frunzele de ţeli­nă, seminţele de mărar şi muştar, rădăcina de hrean şi usturoiul folosite în prepararea murăturilor conţin substanţe volatile care nu doar că dau aroma speci­fică, dar luptă activ împotriva microbilor invadatori, protejează sistemul nervos şi cel endocrin.


alte articole…

OCDE Semnal de alarmă privind evoluția economiei mondiale

ÎNSCRIE-TE ACUM!

Comentează

Adresa de email nu va fi publicată

Mulțumim