Ion Jinga: ONU încearcă să evite o criză alimentară în țările în curs de dezvoltare

Ambasador al României la ONU de aproape cinci ani, argeșeanul Ion Jinga este la ora actuală diplomatul român cu cea mai spectaculoasă și apreciată carieră ca ambasador.

Născut pe 1 septembrie 1961 la Câmpulung Muscel, Ion Jinga lucrează în diplomaţie din 1992, este absolvent a două facultăţi (Fizică şi Drept), doctor în Drept şi cu master la Colegiul Europei din Bruges. Ion Jinga a fost ambasadorul României în Regatul Belgiei între 2003 şi 2008, iar între 2008 si 2015 a fost ambasadorul României în Regatul Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord. Din 4 august 2015, Ion Jinga este ambasador extraordinar şi plenipotenţiar, reprezentant permanent al României la Organizația Națiunilor Unite în New York.

Într-un interviu acordat în exclusivitate pentru România Actualități, ambasadorul Ion Jinga a vorbit despre criză globală fără precedent, care afectează 195 de state și teritorii.

Având în vedere amploarea crizei și consecințele ei globale, Organizația Națiunilor Unite a reacționat imediat pentru evitarea unei crize alimentare, a conflictelor și a unei căderi economice în țările mai puțin dezvoltate.

În luna martie,  Organizația Națiunilor Unite lansa un plan global de răspuns umanitar la COVID-19, care avea ca obiectiv să adune din donații două miliarde de dolari pentru combaterea pandemiei în țări care nu au resurse proprii.

“Ținta ONU o reprezintă lumea în curs de dezvoltare, pentru că acolo îngrijorează cel mai mult impactul virusului, vorbim de țările cele mai sărace unde se  așteaptă ca punctul culminant al pandemiei să fie atins peste trei, șase luni. Şi toate alertele care ne vin de la ONU sunt în sensul că trebuie să ne pregătim pentru o creștere a nivelului foametei, a conflictelor, sărăciei, bolilor, economiile vor scădea și va fi o mare presiune pe sistemele de sănătate”, a spus ambasadorul României la ONU, Ion Jinga, la emisiunea Serviciul de noapte cu Maria Țoghină.

Aceste amenințări serioase aduse de criza de COVID -19, care fac ca țările sărace să fie o țintă sigură, au determinat  Națiunile Unite să tripleze suma destinată ajutorului, astfel că de la două miliarde de dolari, luate inițial în calcul, suma a ajuns la 6,7 miliarde de dolari. Iar numărul de state beneficiare se ridică acum la 63, amintește ambasadorul Ion Jinga.

“În țări din Asia de Sud, din Africa, din zona Caraibelor, America de Sud, numărul de cazuri crește și Programul Mondial Alimentar, de exemplu, oferea asistență și avea în evidențe, până în debutul pandemiei, cam 135 de milioane de oameni pe glob, se afirma că sunt la limita foametei, deci înainte de pandemie. Acum cifra s-a dublat și în acest moment 30 de milioane de oameni pe glob primesc mâncare doar de la Programul Mondial Alimentar. Imaginați-vă că dacă acest lanț de aprovizionare va fi întrerupt, vom avea de-a face cu o catastrofă. Este de altfel, cred, și motivul pentru care directorul executiv al Programului Mondial Alimentar spunea, că există riscul unei foamete de dimensiuni biblice“.

Fonduri pentru taberele de refugiați

Din cele 6,7 miliarde de dolari pe care ONU și-a propus să le strângă din donații, peste un miliard va merge la refugiați, pentru a limita răspândirea noului virus în taberele în care viața se desfășoară  la limita sărăciei, fără apă curentă și servicii medicale.

“Din această sumă, un miliard și jumătate sunt destinați refugiaților, iar Înaltul Comisariat ONU pentru Refugiați a reușit până acum, slavă Domnului, să asigure servicii sanitare de bază, servicii medicale, acces la apă curată, măsuri de igienă, în comunitățile de refugiați și din acest motiv, răspândirea virusului în aceste comunități este deocamdată limitată. Vorbeam de acces la apă curată. Aș vrea să vă spun că din cele 7, 8 miliarde de locuitori ai planetei, 3 miliarde nu au acces la apă curentă, deci vorbim de măsuri de prevenire, spălare cu apă și săpun, dar 3 miliarde de oameni nu au acces la apă.

Actuala criză schimbă profund lumea: va fi un deşert de parcurs

Ambasadorul Ion Jinga estimează că în următoarele câteva decenii lumea va fi schimbată profund de criză, iar țările în curs de dezvoltare vor avea cel mai mult de suferit.

Consecințele vor fi pe mai multe planuri: politice, economice, sociale, tehnologice.

“Fondul Monetar Internațional estimează, pe scenariu optimist, că relansarea economică ar putea începe în anul 2021, însă vreau să vă spun că Banca de Investiții JPMorgan vorbește o scădere de 20% a profitului companiilor la nivel global și de o revenire la nivelul pre-criză abia în anul 2023. Deci va fi un deşert de parcurs. Pe de altă parte, cred că lecția acestei perioade nu este că globalizarea de care am mai vorbit de câteva ori până acum a eşuat, ci că pur şi simplu că este fragilă și că probabil pe termen mediu, ne putem aștepta, la un anumit fenomen de retracție“.

Statele cu un sistem de protecție socială bine pus la punct vor trece mai ușor peste  criză dar, după trecerea pandemiei, este nevoie ca statele să își recapate rolul strategic în societate, continuă analiza ambasadorul României la ONU.

“Practic, mă aștept ca o prioritate post-criză să fie aceea ca statele să își recapete un rol strategic în societate sau oricum, să fie mult mai prezente în economie, pentru că este posibilă o reducere semnificativă a capacităților de producție, datorită închiderii unui număr important de firme. Şi atunci s-ar putea să fie necesare scheme noi de protecție socială“.

Continuarea articolului pe România-Actualitati.ro


vezi și…

Producătorii se digitalizează și se reinventează

 

Comentează

Adresa de email nu va fi publicată

Mulțumim