Tabără, ASAS: Avem pierderi de producție de peste 30% la culturile de toamnă 

Pierderea medie a producţiei la culturile de toamnă, respectiv grâu, rapiţă, orz şi orzoaică, din cauza secetei depăşeşte 30% faţă de un an normal, în timp ce la pomii fructiferi timpurii se duce către 70%, afirmă Valeriu Tabără, preşedintele Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice (ASAS) “Gheorghe Ionescu-Şiseşti.

“Peste tot în ţară situaţia nu este bună, iar în unele locuri este chiar dramatică, pentru că sunt pierderi de 100% la culturile de toamnă. În zona Dobrogei, dacă nu va fi ploaie, vor fi probleme mari şi la culturile de primăvară. În unele părţi ale Dobrogei nu a plouat aproape deloc, iar în altele ploile au fost de multe ori extreme, nefavorabile. Sunt probleme mari pentru că nu există aprovizionare a solului cu apă, iar consumul de apă se măreşte, cu atât mai mult cu cât am vazut densităţi destul de mari semănate la culturile de primăvară. La culturile de toamnă media pe ţară a pierderilor depăşeşte depăşeşte 30% faţă de un an normal”, a declarat pentru AGERPRES preşedintele ASAS, fost ministru al Agriculturii.

El susţine că sunt foarte puţine zone în ţară unde este “cât de cât o normalitate”, respectiv în partea de nord-vest a ţării, începând de la Oradea către Satu Mare, în nordul Moldovei şi în Câmpia de Vest, locuri în care a mai plouat, dar nu suficient nici în aceste regiuni, respectiv astfel încât să nu fie deloc afectate culturile.

Culturile de primăvară, în schimb, “au răsărit bine”, iar zonele cu probleme din cauza secetei sunt în prezent limitate.

“Culturile de primăvară trebuie să le urmărim, ele au răsărit bine în multe locuri, doar în cele unde s-a greşit tehnic nu au răsărit sau unde a fost secetă mare, dar deocamdată sunt zone mai limitate din acest punct de vedere. Porumbului îi place să aibă după răsărire temperaturi mai ridicate, iar seceta nu a influenţat deocamdată foarte mult porumbul decât acolo unde nu a fost deloc apă după răsărire. Avem însă un alt fenomen, de exemplu la Lovin, unde temperaturile scăzute din luna aprilie, când grâul era în burduf, au omorât jumătate din spice. Un fenomen pe care nu l-am mai văzut de foarte mulţi ani. Şi acesta nu a afectat doar 2-3% ci merge până la 20-30% în lan şi doar jumătate din spic este fertil. Temperaturile scăzute din martie şi aprilie au fost distrugătoare”, a spus Valeriu Tabără.
Potrivit datelor Ministerului Agriculturii, la începutul lunii iunie, erau întocmite procese verbale de constatare a pagubelor produse de secetă pe o suprafaţă de 1,3 milioane de hectare, din cele 2,9 milioane care au fost însămânţate în toamna anului trecut. Judeţele cele mai calamitate sunt: Constanţa, cu 329.000 hectare, Tulcea cu 122.000 hectare, Botoşani -105.000 hectare, Ialomiţa – 103.000 hectare, Timiş – 75.000 de hectare şi Buzău, cu 69.000 de hectare.

Articol editat de Viorela Pitulice 


vezi și…

Nicolae Istudor, ASE: Pandemia a pus pe lista de priorităţi digitalizarea universităţilor

 

 

Comentează

Adresa de email nu va fi publicată

Mulțumim