Pe cheiul însorit al pitoreștii insule grecești Poros, veteranul pescar Spiros Papaioannou nu face nimic în privința planurilor iminente de extindere a pisciculturii.
„Nu-i vrem pe insula noastră”, a mormăit bărbatul cu cizme de cauciuc în vârstă de șaptezeci de ani în timp ce își curăța plasele. „Noi, pescarii, vom fi alungați, asta e sigur”, a spus el.
Grupul greco-spaniol Avramar, care se prezintă drept cel mai mare producător mondial de pește mediteranean, operează deja mai multe ferme piscicole în Poros.
Statul grec plănuiește de mult să facă din insula Golfului Saronic de 3.000 de locuitori din apropierea peninsulei Peloponez unul dintre cele mai importante situri de acvacultură din țară pentru dorada și biban, care ajung în principal la restaurantele franceze și italiene.
În cele din urmă, fermele piscicole ar urma să acopere un sfert din insulă, 600 de hectare pe uscat și 269 de hectare pe mare.
O țară mediteraneană cu peste 15.000 de kilometri (9.300 de mile) de coastă, Grecia este dornică să-și dezvolte industria de acvacultură și a alocat 25 de locații pentru instalarea fermei piscicole.
Uniunea Europeană a alocat 92 de milioane de euro (101 milioane de dolari) pentru a promova acvacultura în Grecia până în 2027.
Potrivit Organizației Elene pentru Producători de Acvacultură (HAPO), industria în 2021 a înregistrat o creștere cu șapte procente a volumului la 131.000 de tone.
În Poros, producția anuală ar crește de opt ori la peste 8.800 de tone de la 1.100 de tone în prezent în următorii cinci ani, potrivit managerilor locali de proiect POAY Poros.
Primarul Poros, Yannis Dimitriadis, se numără printre cei care se opun inițiativei, despre care spune că va pune în pericol industria turistică existentă a insulei.
„Spunem da turismului maritim, nu pisciculturii”, scria un banner atârnat de clădirea centrului cultural Poros.
Poros „este dependent în proporție de 95% de turism, direct sau indirect”, a declarat Dimitriadis.
Dereglarea echilibrului
„Vom deveni o zonă industrială, punând în discuție întregul echilibru al economiei noastre”, a adăugat primarul, care susține că s-a întâlnit deja de două ori cu premierul Kyriakos Mitsotakis pentru a-și explica opoziția față de proiect.
“Proiectul se află într-o fază preliminară. Cu toate acestea, vă putem asigura că ne angajăm la transparență și vom împărtăși actualizări de îndată ce vom putea face acest lucru”, a spus grupul Avramar într-un comunicat.
„Nu vrem să fim Santorini sau Mykonos”, a explicat Magdalena Iwaszko, proprietara unui mic hotel din apropierea portului insulei.
“Turiștii vin aici pentru a se relaxa… înființarea de ferme piscicole ar avea consecințe enorme asupra mediului. Nimeni nu vrea acvacultură aici”, a spus ea.
Avantajul lui Poros este „ape cristaline și o coastă neatinsă”, susține hotelierul.
Primarul Dimitriadis este îngrijorat și de mediu, susținând că concentrația mare de pește în bazinele mici încurajează îmbolnăvirea.
El este, de asemenea, îngrijorat de posibilitatea deșeurilor de pește și a administrat medicamente și substanțe chimice, cum ar fi formaldehida. „Toate acestea se răspândesc apoi în mare”, spune el.
Cresmele piscicole neagă aceste acuzații, insistând că protejarea mediului și asigurarea sănătății peștilor sunt esențiale pentru afacerea lor.
Sursa: news.com.au
Editor: Irina Bogdan
Comentariile sunt închise