Reducerea risipei alimentare în UE: provocări și perspective
Recent, Comisia Europeană a prezentat noi ținte ambițioase pentru reducerea risipei alimentare în statele membre ale Uniunii Europene. Conform informațiilor furnizate de EUObserver, obiectivul este de a diminua cu 30% cantitatea de alimente aruncate pe cap de locuitor până în anul 2030. Această inițiativă vizează atât sectorul HoReCa, cât și gospodăriile, urmărind, totodată, o reducere de 10% a risipei în procesarea și producția de alimente.
În prezent, nivelul de risipă alimentară este de 131 kg pe cap de locuitor al UE, conform datelor din 2020.
Contrar așteptărilor, gospodăriile reprezintă principala sursă de risipă alimentară, contribuind cu peste jumătate din totalul cantității aruncate. Cu toate că atenția publică se concentrează adesea pe sectorul HoReCa și retail, este esențial să se abordeze comportamentul consumatorilor la nivel individual pentru a obține schimbări semnificative.
Risipa alimentară generează nu doar impact asupra mediului, ci și asupra bugetelor europenilor. Circa 132 de miliarde de euro sunt aruncați anual la gunoi, la care se adaugă costurile de colectare și gestionare a deșeurilor, estimate la 9,3 miliarde de euro. Aceste resurse financiare ar putea fi utilizate în mod eficient în alte domenii, având un impact pozitiv asupra economiei și sustenabilității.
Fructele ocupă primul loc în clasamentul risipei alimentare, reprezentând 27% din totalul deșeurilor alimentare din UE. Ele sunt urmate de legume (20%), cereale (13%), cartofi și carne (ambele cu 10%), precum și lactate (9%). Identificarea acestor categorii de alimente permite concentrarea eforturilor în direcția corectă pentru a maximiza eficiența proceselor de reducere a risipei.
Deși există ținte stabilite de ONU privind reducerea cu 50% a risipei alimentare, acestea nu sunt obligatorii. Până în prezent, doar Germania, Franța și Țările de Jos au transpus aceste obiective în legislație și au implementat politici publice concrete în acest sens. Alte state UE, precum România, Polonia, Cipru și Malta, au adoptat măsuri timide, iar rezultatele sunt încă neclare.
Editat: Cătălin Trifu
Sursa: Wall Street
Comentariile sunt închise