Impactul agriculturii celulare și producția durabilă de alimente
Pe măsură ce cererea globală de proteine animale continuă să crească, noile metode de producție pot ajuta la ameliorarea situației. Agricultura celulară poate permite producția pe scară largă de proteine animale, cu carne de vită cultivată bine poziționată pentru a deveni o alegere durabilă a consumatorilor.
Impactul producției de alimente asupra degradării solului, defrișărilor, epuizării resurselor naturale și emisiilor de metan și alte gaze cu efect de seră a devenit mai sever în timp. Impactul asupra climei, la rândul său, exacerbează presiunea asupra sistemelor de producție în sine, care se bazează pe menținerea condițiilor climatice stabile.
La fel de alarmantă ca orice altceva este pierderea biodiversității induse de om.
Agricultura intensivă este principalul vinovat; producția de alimente – cu dependența sa puternică de creșterea intensivă a animalelor – este principalul motor al pierderii biodiversității, responsabil pentru marea majoritate a cazurilor în care speciile de animale și plante sunt expuse riscului de dispariție.
Producția de proteine și grăsimi animale trebuie să se diversifice
În fața schimbărilor climatice, a deficitului de resurse și a creșterii populației umane, agricultura celulară este potrivită pentru a ajuta la diversificarea producției de proteine și grăsimi animale
Producția durează săptămâni în loc de luni sau ani și are loc în sisteme închise din punct de vedere geografic apropiat de consum, inclusiv în locuri în care creșterea unui număr mare de animale nu este fezabilă.
Acest lucru activează lanțuri valorice descentralizate, scurte și previzibile, reducând presiunea asupra metodelor actuale de producție și diminuând susceptibilitatea generală a agriculturii animale la șocuri ale lanțului de aprovizionare, cum ar fi războaie, evenimente meteorologice extreme, focare de boli animale și crize de sănătate globală. Această rezistență și diversificare ajută la menținerea ofertei și la stabilizarea prețurilor, sporind și mai mult securitatea alimentară.
Importanța cărnii de vită de cultură în combaterea emisiilor
Vitele au cea mai mare amprentă asupra mediului în toată agricultura animală. Carnea de vită cultivată poate atenua o mare parte din acest impact, permițând mai puține vaci și mai bine gestionate.
De exemplu, vacile contribuie mai mult la emisiile de metan induse de animale, care reprezintă 37% din toate emisiile antropice ale acestui gaz cu efect de seră.
Metanul are o putere de încălzire de peste 80 de ori mai mare decât CO2 în primii 20 de ani în atmosferă. Reducerea acestor emisii este cea mai rapidă modalitate de a încetini și inversa încălzirea globală, iar mai puține vaci este modalitatea cea mai directă de a realiza acest lucru.
În prezent, producția de carne de vită este mai concentrată decât cea a oricărei alte proteine animale obișnuite, forțând multe țări din Asia și Orientul Mijlociu să rămână puternic dependente de importurile din Australia și America. Această supraconcentrare se va agrava pe măsură ce valurile de căldură se intensifică și primele pe teren și alte resurse devin mai pronunțate.
Producerea cărnii de vită cultivată în sisteme închise poate avea loc indiferent de climă sau de disponibilitatea terenurilor arabile locale.
Mai mult, atunci când celulele de vacă pot fi cultivate direct în produse alimentare de înaltă calitate în câteva săptămâni și cu o precizie incredibilă, singurele resurse necesare pentru producție sunt cele necesare pentru a crește doar părțile comestibile ale animalului.
Menținerea acestor ecosisteme protejează biodiversitatea, care este existențială pentru supraviețuirea umană pe termen lung.
Împerecherea impactului cu valoarea pentru a crește paritatea prețurilor
În mod similar cu alte inovații precum vehiculele electrice și panourile solare, carnea de vită cultivată va fi scumpă la început înainte ca economiile de scară și îmbunătățirile proceselor pe termen lung să intre în joc.
Ca rezultat, carnea de vită cultivată are o cale mai scurtă către paritatea prețurilor față de carnea de vită convențională, crescând capacitatea sa de a genera atât acceptarea consumatorilor, cât și marjele pozitive mai rapid.
Dincolo de impact și valoare, există un alt factor care separă carnea de vită de restul agriculturii animale: manifestările actuale ale agriculturii regenerative oferă cărnii de vită foarte puțin spațiu. Creșterea regenerativă a bovinelor, în care vacile fac parte din ciclul natural al carbonului unui ecosistem, necesită mult prea mult teren pentru a putea satisface cererea de carne de vită.
Alte aplicații ale agriculturii celulare
Odată cu creșterea consumului de produse animale de înaltă calitate, dezvoltarea și implementarea unor strategii sistematice pentru producția diversificată devine cu atât mai necesară.
Agricultura celulară este pregătită să permită producția pe scară largă de proteine și grăsimi animale din celulele numeroaselor specii de pe uscat și de mare, toate acestea vor contribui la creșterea siguranței, rezistenței și durabilității sistemelor alimentare.
Sursa: weforum
Editor: Irina Bogdan
Comentariile sunt închise