Spre deosebire de alte țări, unde grupurile de producători au devenit jucători importanți în piață prin crearea unor multinaționale care se bucură de succes peste tot în lume, la noi situația este cu totul alta.
Putem spune chiar că lucrurile sunt într-un stadiu incipient, ceea ce nu înseamnă că nu există deloc investiții de acest gen.
Până la urmă, nici nu este de mirare stadiul la care ne aflăm, acum, pentru că dacă vrei să intri în piață și să contezi, sunt necesare investiții de cel puțin 10 milioane de euro în procesare. Altfel n-ai cum să reziști. Ori, fără susținere, fie că vorbim de fonduri naționale sau europene importante, asocierea grupurilor de fermieri pe partea de procesare n-are nicio șansă de reușită.
„Există mai multe tipuri de piață, vorbim de piața mare, care ocupă peste 70%, adică consumatorul care vrea produs relativ ieftin, cu o marcă relativ cunoscută și pe care să o ia ușor de pe raft și să aibă siguranța calității, pentru aceasta este nevoie de investiții, de proiecte forte mari de peste 10 milioane de euro. Nu există să faci mai puțin și să crezi că vei avea succes”, a declarat Alina Crețu, directorul executiv al Forumului APPR la Forumul Antreprenorilor din sectorul agricol și industria aliementară.
De ce asocierea a avut succes în Vestul Europei?
Alina Crețu a dat și o explicație cu privire la faptul că fermierii din Vest au reușit să înființeze multinaționale puternice de-a lungul timpului, în timp ce ai noștri abia dacă, la acest moment, fac primii pași în privința înființării unor unități de procesare puternice.
„Sunt niște proiecte care încep, acum, să se construiască, de ce nu se asociază fermierii români? Pentru că nu a existat nevoia …(…) așa cum a fost în Europa de Vest…Situația era atât de proastă după cel de-al doilea război mondial, iar fermierii erau atât de mulți și atât de mici. Vă dau drept exemplu cazul producătorilor de sămânță din Franța, ei s-au adunat împeună și, astăzi, există vreo șase mari companii multinaționale franceze producătoare de sămânță care sunt la bază niște foste cooperative ale fermierilor … fermierii s-au pus împreună pentru că erau mici și neajutorați”, a declarat Alina Crețu.
Ce se întâmplă în România
Costurile investițiilor în unități de procesare mari sunt uriașe, însă, este extraordinar că s-a reușit majorarea sumelor pe care le pot accesa fermierii – este vorba de fonduri europene accesate prin intermediul PAC 2023-2027, la zece milioane de euro. Adevărul este, însă, că nu au fost aprobate foarte multe proiecte mari de investiții la nivel național, dacă vorbim de vreo zece astfel de cazuri, dar măcar este un început.
„Care este situația acum? Avem niște ferme mici – medii care reușesc să supraviețuiească doar datorită subvențiilor europene. Mai avem și niște ferme medii – mari care încă nu au ajuns la limita suportabilității, unele dintre ele se transformă, unele vând, altele cumpără, unele au înțeles că trebuie să facă procesare și să aibă producție integrată.
Nu sunt prea multe, este drept. După aceea, mai există și cunoașterea aceasta, adică să înțelegem că nu ne transformăm peste noapte în producători de pâine, de iaurt sau de gem din producători de grâu, crescători de vaci sau producători de fructe. Este o altă cunoaștere, e ca și când ai vrea ca un croitor să facă pantofi”, a precizat Crețu.
Senior Editor: Viorela Pitulice
Comentariile sunt închise