„E nevoie de atenție maximă la familiile cu mulți copii, unde rata sărăciei ar putea crește”, arată un raport publicat marți de Banca Mondială.
Necesitatea unor investiții inițiale mari în tranziția la energie verde s-ar putea dovedi mai dificilă pentru gospodăriile mai sărace. Iar abordarea pentru reducerea sărăciei trebuie să cuprindă protecție socială, programe de reconversie profesională și asigurarea unor oportunități alternative de ocupare.
Politicile care vizează schimbările climatice și atenuarea lor pot afecta bunăstarea gospodăriilor prin mai multe canale. Pentru a înțelege în ce mod șocurile climatice și de mediu și politicile care vizează clima pot să afecteze gospodăriile din România, această secțiune urmează un cadru care ia în calcul șapte canale principale de transmitere a riscului climatic și de mediu și a acțiunilor climatice: 1) prețuri; 2) piața muncii; 3) productivitatea; 4) infrastructura; 5) schimbări de reglementări și politici; 6) tipare de utilizare a terenurilor; 7) plase de siguranță.
După cele două șocuri recente – pandemia de COVID-19 și invazia rusă în Ucraina, încetinirea creșterii economice și tendințele demografice vor duce la o încetinire a reducerii sărăciei. Rata riscului de sărăcie se preconizează că va scădea cu 1,9 puncte procentuale între 2019 și 2030, ajungând la aproximativ 9,9 % și va continua să scadă, dar într-un ritm încetinit, în următoarele două decenii.
Creșterea salariilor reale va încetini și se va alinia mai îndeaproape cu creșterea productivității. Gospodăriile cu copii și gospodăriile mari cu mai mult de cinci membri se confruntă cu rate mai mari ale sărăciei, iar până în 2030 este posibil să cunoască o încetinire a ritmului de reducere a sărăciei cu 0,6 puncte procentuale în comparație cu valorile de referință.
În comparație cu alte țări din UE, România se confruntă cu un risc mai mare de pierdere de active și de bunăstare, din cauza riscului ridicat de dezastre, care se poate atribui în parte schimbărilor climatice. Pe baza datelor recente, riscul la care sunt expuse activele din cauza dezastrelor naturale în România este estimat la 0,41 la sută din PIB, iar riscul de pierdere a bunăstării este estimat la 0,58 la sută din PIB, ambele valori fiind peste cele din alte țări din Europa Centrală și de Est. Aplicarea de măsuri preventive în România ar putea să reducă pierderile de active cu până la 13 la sută și pierderile de bunăstare cu până la 16 la sută.
Efectele măsurilor de atenuare a schimbărilor climatice asupra ocupării forței de muncă în ansamblu sunt preconizate a fi marginal negative pe termen scurt, dar ușor pozitive pe termen lung. Pe măsură ce piața muncii din România trece la sectoare mai verzi, lucrătorii necalificați vor fi afectați de un declin mai mare al oportunităților de ocupare. Pe termen scurt, declinul în materie de ocupare a forței de muncă în cazul lucrătorilor necalificați poate fi atribuit restructurării industriilor cu emisii intensive de carbon, care va duce la o cerere scăzută de forță de muncă.
Transformarea pieței muncii în România va implica o schimbare la nivelul mixului de competențe ale lucrătorilor în diferite sectoare. Procentul de lucrători slab calificați în agricultură este preconizat să crească, în timp ce sectorul manufacturier, construcțiile și serviciile vor cunoaște o creștere a numărului de lucrători cu calificări medii și înalte. Pe termen lung, sectorul administrației publice, al intermedierii financiare, al educației și al sănătății ar urma să ofere un procent mai mare de locuri de muncă cu calificare înaltă.
În România au început să apară locurile de muncă verzi. Analiza Băncii Mondiale bazată pe instrumente de inteligență artificială (AI) și învățare automată (ML) arată că ofertele de locuri de muncă verzi reprezintă 9 la sută din anunțurile de angajare de pe piața muncii din România.
Cele mai frecvente ocupații verzi sunt în sectorul ingineriei, vânzărilor și marketingului pentru energii regenerabile sau eficiență energetică, predominant în București și Cluj-Napoca. De remarcat că cele mai multe astfel de locuri de muncă vacante au apărut până acum în ocupații noi și emergente, mai degrabă decât în forme mai verzi ale ocupațiilor tradiționale.
Cererea de competențe compatibile cu locurile de muncă verzi este cea mai mare în sectorul comerțului cu amănuntul, al construcțiilor, în agricultură și în sectorul manufacturier. Aceste industrii oferă lucrătorilor cele mai clare rute de tranziție la locuri de muncă verzi, dată fiind similaritatea de sarcini în rolurile relevante, însă este posibil ca trecerea de la un sector la altul să nu fie întotdeauna ușoară.
Sursa: Hotnews
Editor: Valentin Pufulescu
Comentariile sunt închise