Gabriel Biriș, partener fondator Casa de Avocatură Biriș-Goran, susțíne că scutirile și ajutoarele de stat nu ar trebui să fie văzute ca o metodă de a sprijini companiile, ci mai degrabă investițiile în infrastructură, în educație, în sănătate, astfel încât să nu mai fie nevoie de măsuri extreme de lockdown la o criză viitoare.
Și sunt doar câteva din măsurile pe care guvernații ar trebui să le aibă în vedere în această perioadă.
Mai multe, însă, despre “noul normal” în societate și economie, despre impactul pandemiei de coronovaris asupra agri-business-ului și măsurile ce ar trebui avute în vedere pentru susținerea mediului de afaceri aflăm dintr-un interviu acordat FoodBiz.ro de Gabriel Biriș, partener fondator al Casei de Avocatură Biriș-Goran.
- Cum credeți că va arăta “noul normal” în societate și economie la ieșirea din starea de urgență?
Vedem deja că ieșirea din starea de urgență a fost tratată diferit de cetățeni.
Unii au considerat că starea de urgență a fost o chestiune impusă prin sancțiuni și la ieșirea din starea de urgență s-au simțit ca și cum au fost eliberați din închisoare, dând iama pe plaje și prin parcuri, uitând de orice măsuri de prudență.
Alții care au fost mult mai afectați și au în continuare rețineri din a ieși din casă sau de a participa de activități care implică contactul, mai mult sau mai puțin direct cu alți oameni.
Cred că economia și antreprenorii trebuie să țină cont de această situație și să se adapteze. Mai mult decât probabil că vor fi sectoare ale economiei care nu își vor reveni nici într-un deceniu, multe companii probabil că vor dispărea ca urmare a scăderii cererii de anumite produse, dar vor fi și companii care vor prospera, mai ales cele care se pot adapta.
“Noul normal” trebuie să țină cont nu numai de comportamentul de consum al cetățeanului, ci și de comportamentul la muncă al angajaților. Companiile care vor înțelege că trebuie să se adapteze să permită inclusiv munca de acasă sau flexibilizarea prezenței la birou, acolo unde se poate, vor avea de câștigat.
Până la urmă, trebuie să ținem cont de temerile oamenilor, astfel încât să nu creăm un stres suplimentar pe angajați și să putem să ne folosim împreună potențialul la maxim.
- Ce impact va avea criza actuală asupra business-ului în agricultură, producția alimentară și de băuturi, hoteluri și restaurante dar și retail în perioada următoare (1-2 ani)?
În mod normal, business-ul în agricultură, în special în producția alimentară ar trebui să înregistreze o creștere în perioada următoare, criza arătându-ne cât de dificil este să depindem de lanțuri de transport lungi care pot fi afectate de măsuri de lockdown.
România este o țară cu potențial agricol imens, trebuie să folosim acest potențial și în producția de alimente, în crearea de valoare adăugată pe plan local.
În ceea ce privește HoReCa, mă aștept ca recuperarea să fie ceva mai lentă decât a sectorului agricol și producției alimentare, datorită fricilor induse la nivelul mentalului colectiv.
Retail-ul va avea un reviriment într-o primă fază, atunci când mall-urile se vor deschide, dar mă aștept ca schimbarea comportamentului de consum al cetățenilor, cuplat cu reducerea veniturilor plus epuizarea economiilor, să afecteze pe termen lung acest sector.
Nu cred într-o revenire în V, este de așteptat că unele sectoare nu vor ajunge la nivelul din 2019 în următorii 5 ani.
- Directorul general FAO cerea miniștrilor agriculturii din țările G20 să scurteze lanțurile de aprovizionare și să pună accent pe producția locală. Poate România, ca membră UE să ia măsuri pentru stimularea producătorilor autohtoni ca măsură de securitate alimentară pentru viitor?
Producătorii români sunt în momentul de față afectați de ajutoarele de stat semnificativ mai mari pe care producătorii din alte state UE le-au primit de-a lungul timpului.
Personal, nu cred că această cale a creșterii ajutoarelor de stat este măsura corectă pentru dezvoltarea sustenabilă și pe baze eficiente a producției, cred că mai degrabă statele ar trebui să investească în infrastructură și să se asigure de un ‘level plainfield’.
Din păcate aici România nu poate să își bazeze deciziile de politică economică exclusiv pe ceea ce am putea noi considera că este bine, trebuie să ținem cont și de ce fac concurenții noștri și să ne asigurăm că producătorii români nu sunt dezavantajați în fața producătorilor străini.
Dezvoltarea industriei alimentare, nu numai a producției agricole ar fi trebuit să fie un ‘must’ de mulți ani de zile, dar devine evidentă în această criză.
- Ce măsuri fiscale credeți că ar putea fi aplicate pentru a sprijini firmele, mai ales IMM-urile pentru ca ajutorul să fie eficient și fără a greva prea puternic veniturile la buget?
Înainte de criză am susținut că scutirile sunt un cancer pentru că, pe de o parte creează distorsiuni concurențiale, anumite sectoare sunt favorizate în dauna altora care trebuie să plătească pentru privilegiile pe care unele companii le primesc, iar, pe de altă parte, amplifică deficitul bugetar.
Același lucru îl susțin și acum. Cred cu tărie că nu scutirile și nici ajutoarele de stat nu ar trebui să fie văzute ca o metodă de a sprijini companiile, ci mai degrabă investițiile în infrastructură, în educație, în sănătate, astfel încât să nu mai fie nevoie de măsuri extreme de lockdown la o criză viitoare.
Cred că statul ar trebui să sprijine firmele prin reducerea birocrației, a sarcinilor administrative, prin servicii publice de calitate care nu pot fi făcute fără o informatizare serioasă și unitară a statului român și prin investiții care să crească cererea atât pentru companiile mari, cât și pentru IMM-uri, și nu prin reducerea impozitelor.
- Cum credeți că va evolua desfășurarea activităților în birouri în contextul necesităților de “distanțare socială”? Va fi afectată piața de real estate pentru birouri?
Distanțarea socială cred că este un concept extrem de negativ, care afectează mințile oamenilor și nu cred că ar mai trebui să vorbim de el.
Este evident că în actualul context în care multe companii au implementat măsuri de ‘work from home’ în timpul stării de urgență, măsuri care au fost continuate după ridicarea stării de urgență, va duce la o reconfigurare a cererii pentru birouri.
Este posibil ca în perioada următoare să vedem o scădere a cererii de birouri noi, în contextul în care multe companii își vor reconfigura spațiile, ținând cont de faptul că s-a văzut că unii angajați pot performa de acasă.
Nu este deloc exclus ca dezvoltările ulterioare să rezulte în business-uri noi, care vor putea compensa scăderea previzibilă a cererii de birouri în perioada imediat următoare.
Articol editat de Viorela Pitulice
vezi și….
Gabriel Biriș: Să ne asigurăm că următoarea criză ne prinde mai bine pregătiți
Comentariile sunt închise