Gabriel Biriș: Să ne asigurăm că următoarea criză ne prinde mai bine pregătiți

Gabriel Biriș, partener fondator Casa de Avocatură Biriș-Goran, este de părere că  Guvernul României ar trebui să compenseze scăderea cererii private prin investiții publice semnificative.

Trebuie să ne asigurăm că următoarea criză ne va prinde mai bine pregătiți decât ne-a prins criza actuală, susține într-un interviu acordat FoodBiz Gabriel Biriș.

Și să ne așteptăm la o revenire graduală, în timp, iar în cazul anumitor sectoare poate nu se va mai ajunge niciodată la nivelul cunoscut anterior. Nu trebuie însă să ne speriem, pentru că piața oferă multe oportunități care pot fi exploatate.

  • Cât de afectat este business-ul românesc de actuala criză? Cum și când va reveni la normal activitatea în economie?

Sunt sectoare de activitate care au fost extrem de afectate de actuala criză. Practic, tot comerțul non-food, mai puțin cel online (dar creșterea acestuia nu a putut să compenseze scăderile uneori chiar la zero a comerțului offline), turismul, HoReCa, transporturile, transporturile de persoane, mai puțin transporturile de marfă (în special mărfurile alimentare).

Toate sunt sectoare afectate sever. În plus, sectorul automotive, producția industrială s-au confruntat atât cu probleme de lockdown, chiar dacă nu explicit prin lege, dar și cu scăderea masivă a cererii, scădere care este puțin probabil să revină la normal. Transportul aerian este și rămâne lovit crunt de criză.

Practic, singurele sectoare neafectate sunt industria alimentară, comerțul cu produse alimentare și producția de dezinfectanți și materiale pentru curățenie. Acest din urmă sector a avut chiar o creștere semnificativă, vedem chiar și producători nou apăruți pe piața dezinfectanților.

Este prudent să nu ne așteptăm ca activitatea să revină la normal în curând, cred că mai degrabă vom avea o revenire graduală, în timp, iar anumite sectoare nu vor mai ajunge niciodată la nivelul cunoscut anterior. Acest lucru nu trebuie însă să ne sperie, piața oferă multe oportunități care pot fi exploatate.

  • Pornind de la ceea ce fac alte țări ce măsuri credeți că ar trebui luate de Guvernul României pentru a sprijini firmele afectate direct și masiv de perioada de stare de urgență (agricultură, turism, restaurante etc.) după ridicarea stării de urgență?

Cel mai important lucru pe care trebuie să îl facă Guvernul României este să compenseze scăderea cererii private prin investiții publice semnificative. Trebuie să ne asigurăm că următoarea criză ne va prinde mai bine pregătiți decât ne-a prins criza actuală. Nu cred însă că Guvernul României trebuie să continue cu actuala politică de pompat bani în companii private, bani care să nu uităm că sunt împrumutați.

Guvernul României trebuie, de asemenea, să identifice “bolovanii” din spatele antreprenorilor români și să-i elimine de urgență. Când vorbesc de “bolovani”, mă refer la acele măsuri legislative sau blocaje instituționale care fac viața antreprenorului român mai grea chiar decât concurența firmelor străine.

Nici agricultura, nici turismul, nici restaurantele nu se vor putea dezvolta decât într-un mediu economic sănătos, cu o infrastructură decentă care să ne permită să călătorim în țara noastră, să vizităm plecând din București și nordul Moldovei și nordul Transilvaniei sau vestul României fără să trebuiască să facem o zi pe drum până acolo.

Am citit mai demult o carte foarte interesantă, “Echipa de Echipe” scrisă de Stanley Mcchrystal, un general american, care vorbea de o metaforă: Grădinarul asigură condițiile necesare ca plantele să crească în grădina lui, plante care udate și plivite produc roade, versus un șahist. Plantele cresc și atunci când grădinarul nu este în grădină, pe când piesele de șah nu se mută fără șahist lângă tablă. Cred că Guvernul României ar trebui să fie mai degrabă grădinar și să nu mai încerce să fie șahist.

Din păcate, din ce văd în ultima perioadă, în special mesajele din zona antreprenorilor, pare că ne dorim mai mult ca guvernul să fie mai degrabă șahist, să ne mute piesele, decât grădinarul care să ne asigure infrastructura. Nu mă refer aici doar la infrastructură rutieră sau feroviară, ci și la educație și sănătate.

  • Ce tip de măsuri credeți că ar fi utile pentru sprijinirea IMM-urilor? Dpdv al salariaților, fiscal, capital de lucru, investiții, participații la capital.

Așa cum spuneam anterior, cred că IMM-urile ar fi mult mai bine susținute prin asigurarea unor servicii publice de calitate, prin eliminarea barierelor birocratice, prin informatizarea relației cu statul, prin asigurarea de servicii publice de calitate, dar și prin asigurarea unei infrastructuri decente.

Nu cred că guvernul trebuie să sprijine IMM-urile cu ajutoare de stat, însă cred că guvernul trebuie să întărească instrumentele de garantare  a creditării economiei în general și IMM-urilor, în special.

De asemenea, putem să ne uităm și să învățăm din modele de succes și să le folosim. O realitate a IMM-urilor românești este reprezentată de lipsa capitalului pentru investiții și capitalului de lucru. Vedem state care au rezolvat în mare parte această problemă prin dezvoltarea investițiilor de tip angel investment sau private equity. De ce continuăm să vorbim de ajutoare de stat și nu un fond de investiții al statului român care să investească capital de risc, dar și să asigure un return on investment acționarilor, adică cetățenilor plătitori de taxe?

Banii publici injectați de state (nu numai de statul român) în companii private pervertesc spiritul antreprenorial, creează o categorie nouă, aceea a antreprenorilor asistați, ceea ce nu cred că este deloc benefic pentru viitorul dezvoltării economice, inclusiv dezvoltarea IMM-urilor, din care, să nu uităm, unele ajung să fie firme mari, unele chiar globale. Toți giganții de astăzi, în special din IT, dar nu numai, au început ca un IMM, uneori chiar ca o micro-companie într-un garaj. Aici ar trebui să se concentreze statul, anume în a crea condițiile pentru dezvoltare, nu în a injecta bani publici în companii private. Toate acestea sunt valabile și în cazul firmelor mari.

 

Articol editat de Viorela Pitulice


vezi și…

Patronatele din agricultură cer sprijinul politicienilor

 

 

Comentariile sunt închise