Pasionat de istorie, bucătărie și grădinărit, Alex Drace-Francis (51 de ani) s-a aventurat într-o călătorie antropologică pentru a dezvălui secretele mămăligii. Cartea sa recent publicată, “Istoria mămăligii. Povestea globală a unui preparat național”, explorează tainele acestui preparat, evidențiind simbolistica sa națională pentru români și cea universală, precum și călătoria porumbului către diversele preparate întâlnite în întreaga lume.
Cu un accent moldovenesc dobândit în timpul perioadei petrecute în România în anii ’90, Alex Drace-Francis, istoric specializat în istoria Balcanilor, împărtășește într-un interviu pentru “Weekend Adevărul” despre fascinația sa pentru mămăligă și conexiunile sale adânci cu istoria și cultura românească.
“Am venit prima dată în România în anii 1990, o perioadă de mari schimbări. Eram student la Litere și am coordonat un proiect umanitar în județul Botoșani. Acolo am învățat românește și am căpătat puțin accent moldovenesc”, povestește Drace-Francis. După întoarcerea în Marea Britanie, el s-a dedicat studiului istoriei, concentrându-se nu doar asupra României, ci și asupra Balcanilor.
În discuția despre ce l-a atras la România, Drace-Francis subliniază că, în calitate de istoric, a fost intrigat de societatea românească și relațiile dintre oameni într-o perioadă de schimbări semnificative. “M-am ocupat de probleme de identitate și de ceea ce se numește geografie simbolică, adică cum ne vedem noi istoria imaginară, cum ne imaginăm noi lucrurile.”
Cu o pasiune îndelungată pentru grădinărit și gătit, Drace-Francis a adăugat și aspectul culinar în cercetările sale, descoperind astfel povestea fascinantă a mămăligii. În cartea sa, autorul explorează istoria globală a acestui preparat aparent simplu, dezvăluind că mămăliga a fost prezentă în meniul românesc de-a lungul timpului, devenind un simbol național, dar și subiect de dezbatere socială.
“Mămăliga a fost mereu privită ca o mâncare a săracilor, prin urmare, a avut un statut redus, disprețuit. Se zice despre un om, dacă mănâncă mămăligă, că nu face parte din societatea înaltă. Dar se poate și invers, adică se pot invoca virtuțile unei mâncări țărănești. Mâncarea creează niște solidarități și niște identități. Fiind o mâncare mai mult a claselor de jos, așa a fost percepută”, explică autorul.
Pasiunea lui Drace-Francis pentru istorie și alimentație a culminat în cercetarea detaliată a porumbului și a mămăligii, devenind conștient că aceste subiecte aparent banale ascund povești captivante. “S-a scris destul de bine despre alimentația românească, dar m-a surprins că era relativ puțin despre mămăligă, care e și simbol național.”
În discuția despre semnificația socială a mămăligii, Drace-Francis subliniază că aceasta nu este doar o chestiune nutritivă, ci și una socială. “Mămăliga are și un element social. Dacă stau la masă cu dumneavoastră.
Sursă: adevărul
Editor: Alexandra Băncilă
Comentariile sunt închise