Cât profit exportăm? Competitivitatea, o iluzie?

A doua mare grupă de produse agroalimentare care asigură României un excedent comercial important este grupa 12, denumită generic „Semințe și fructe; plante industriale și medicale; paie și furaje”.

În această grupă regăsim semințele de plante oleaginoase (floarea soarelui, rapiță, soia) dar și fânul pentru care mai nou devenim exportator net în ultima perioadă, în special fânul de lucernă.

Floarea soarelui

Excedentul comercial al grupei este de 686 mil $ în anul 2019 în condițile în care s-au exportat 2,84 mil tone după cum urmează: semințe de floarea soarelui 2,0 mil t, semințe de rapiță 460 mii t și boabe de soia 276 mii t. Tot în 2019 România a mai exportat de asemenea 113 t fân, cel mai probabil fân de lucernă. Cred însă că grupa 12 trebuie analizată împreună cu grupa 15 ”Grăsimi și uleiuri de origine animală și vegetală” și grupa 23 ”Reziduri ale industriei alimentare” (vezi tabelul).

Sinteza comerțului cu semințe și fructe, plante industriale și medicale, furaje (oleaginoase generic) și produse derivate, 2019 (calcule proprii din datele de comerț cu produse agricole)

Grupa generică de produse Subgrupă produse Sold comercial 2019, mil $
12. Semințe și fructe; plante industriale și medicale, paie, furaje. (Semințe oleaginoase)

Sold grupă:

738,7 mil $

Semințe de floarea soarelui 556,7
Semințe de rapiță 122,0
Boabe de soia 66,2
Arahide -10,2
Alte semințe de oleaginoase -17,0
Sfecla furajeră, radacini furajere, fân, lucerna, trifoi 21,0
15. Grăsimi și uleiuri de origine vegetală sau animală

Sold parțial:

-54,3 mil $

Ulei de floarea soarelui 154,6
Ulei de rapiță 11,5
Ulei de soia 3,5
Margarină, amestecuri sau preparate din grăsimi -22,4
Grăsimi, uleiuri și fracțiuni -16,4
Ulei de măsline -14,5
Alte grăsimi și uleiuri vegetale sau animale -3,8
Ulei de palmier și cocos -52,2
23. Reziduri și deșeuri ale ind alimentare

Sold parțial:

-293,4 mil $

Turte si alte reziduuri din extractia grasimilor 96,3
Turte si alte reziduuri din extractia uleiului de soia -123,5
Preparate de tipurile celor folosite in hrana animalelor -266,2

 

Observația făcută la grupa cerealelor este valabilă și pentru grupa semințelor oleaginoase: se impune orientarea politicilor de sprijin pentru a încuraja prelucrarea primară și secundară a producției vegetale de floarea soarelui, rapiță și mai ales de soia în uleiuri, grăsimi, margarină, biodiesel. Prin prelucarea semințelor acestor plante se obțin pe lângă ulei turtele sau șroturile din extracția uleiului, îmbogățite residual (prin extracția uleiului) în proteine vegetale. Turtele sau șroturile din extracția uleiului contituie materie primă valoroasă în obținerea furajelor pentru animale iar România și întreaga Uniune Europeană sunt deficitare pentru acest produs (soldul României pentru turtele de soia este negativ, de -123 mil $ în 2019).

Mai mult, în aceste zile miniștrii agriculturii discută maniera în care vor fi alocațe fondurile de sprijin pentru perioada 2021-2027. Unele state membre doresc impunerea unui cote parte obligatorii pentru așa-numitele ecoscheme.

Una din măsurile vizate este ecoschema pentru încurajarea producției de proteină vegetală.

Dacă ecoschemele vor fi obligatorii, cred că ar fi benefic pentru fermierii români dar și pentru fabricile de ulei și implicit pentru producerea furajelor ca România să susțină această ecoschemă în care să se includă TOATE speciile leguminoase (fasolea, mazărea, lintea, etc, dar mai ales SOIA care este inclusă la categoria uleioase). Din punct de vedere botanic, soia este o leguminoasă care fixează azotul iar boabele conțin atât ulei – circa 20% cât și proteine – 35%.

O remarcă specială privind cultura de soia. Fermierii români au tradiție și experiență în cultura de soia, avem fabricile de extracție a uleiului din soia funcționale (Urziceni, Slobozia, etc.) iar relansarea cultivării prin spijin direct poate constitui o premiză importantă pentru industria furajelor și producția animală de carne de pasăre și porc.

A doua remarcă se cuvine pentru încurajarea producției de fân din lucernă și trifoi, leguminoase perene la randul lor fixatoare de azot, care se potrivesc cu o altă ecoschemă aflată în discuție: acoperirea terenurilor pe toată durata anului. Producția de fân din lucernă în special s-a dezvoltat în ultimii ani, a înregistrat sold pozitiv în ultimii doi ani și care ar putea fi exploatat în continuare inclusiv sau mai ales pentru producția animală internă.

Dacă se va ajunge să se susțină aceste ecoscheme ar trebui să avem în vedere măsuri alternative de stimulare a integrării în continuare: procesarea boabelor de soia, fabricarea de furaje, încurajarea fermelor mixte, vegetale și de creștere a animalelor pentru a crește nivelul de prelucrare și valoarea adăugată creată.

Se pare însă că deocamdată este mai convenabil să exportăm boabe de soia și fân (exportând subvenția pentru aceste produse) și să importăm șroturi, furaje și mai ales carne. Dar despre carne într-un articol viitor.

Articol scris de Prof. Univ. Dr. Toma Adrian Dinu, Decan – Facultatea de Management, Inginerie Economică în Agricultură și Dezvoltare Rurală, USAMV București


vezi și…

Curaj, Creativitate, Consecvență pentru un plus de Competitivitate

Comentează

Adresa de email nu va fi publicată

Mulțumim