România poate: Legume românești tot anul!

România are condiții deosebite cu care poate produce legume românești toată perioada anului într-o gamă diversă, legume care pot acoperi peste 80% din necesar pentru consumul în stare proaspată și în întregime necesarul de materii prime pentru industrializare.

Susținerea în primul rând a culturilor în spații protejate, solarii, sere într-o altă formă, încurajând și neîngrădind construirea de ferme mijlocii și mari, stimularea expresă a mediului asociativ, sunt teme de maximă importanță.

Sistemul eficient, modern, de cultură atât în câmp cât și în spații protejate presupune tehnică modernă, spații, utilaje cu productivitate, consum redus de forță de muncă, calitate, continuitate, eficiență.

Astăzi numărul de ferme, unități peste 2 ha la spații protejate la nivel de țară înseamnă 17(8 producatori în solarii și 9 producatori în sere) ceea ce este foarte puțin.

Succesul, eficiența, presupun pe lânga tehnologie înaltă și: spații, soiuri, hibrizi, personal calificat și condiții adecvate pentru pregătirea pentru livrare (ambalaj adecvat, linii de sortare, capacități de prerăcire, răcire, transport adecvat, capacitate de reacție rapidă, continuitate, contracte).

Analizând pe grupe de culturi, începând cu legume și verdețuri putem spune că acestea se pot produce pe întreaga perioadă a anului. Este un segment în care micul producător are un rol dominant. Ceea ce trebuie făcut este să fie cunoscute aceste capacități, să fie dirijate ordonat spre centre de gross sau de comerț cu amănuntul.

În perioada decembrie – februarie legumele, însemnând roșii, castraveți, ardei pot fi asigurate doar de spațiile încălzite (sere), în acestea se consumă multa energie pentru producerea de caldură, fapt ce presupune prețuri mari cu acces mic al cumpărătorului Semiconservele (murăturile, legumele și verdețurile) le pot înlocui în mare parte, consumul din import fiind limitat.

Cu luna aprilie legumele termofile: varza timpurie, roșii, castraveți, ardei, vinete, pot acoperi la nivel de necesar până în luna decembrie.

Pentru producția realizată și valorificată în acest interval MADR trebuie să gândească, să sprijine masiv producătorii, să lanseze un program de producție corect, să militeze pentru acordare de sprijin doar pentru cantități acoperite prin contracte ferme, distribuite respectând normele de trasabilitate și siguranță alimentară.

Produsul românesc se bucură de o nișă, este înalt calitativ, sigur, cu gust, aromă, pe placul consumatorului.

Cele prezentate trebuiesc susținute de o politică agricolă adecvată, de susținere investițională în spații de producție, logistică, acces la capital de lucru.

Încurajarea dezvoltării micului producător, a mediului asociativ dar mai ales a fermelor specializate (spatii protejate cca 6 ha, sau câmp de cca 20-30 ha) justifică depozite, linii de sortare, logistica de transport, distribuție.

Dacă vorbim de materii prime trebuie să răspundem unei corelări materii prime – capacități de procesare. În ambele componente este nevoie de proiecte de dezvoltare, proiecte ce trebuie să se regăsească în politicile publice ale MADR pentru perioada urmatoare.

La data curentă, capacitatea de procesare în România este de cca 300.000t materii prime.

Ne confruntăm cu o problemă în ceea ce privește capacitatea de producție matertii prime. Se asigură doar 40% din necesar, aspect ce face necesar (dar nefiresc) importul de roșii, castraveți, ardei, usturoi.

Există un specific și o necesitate: implicarea ca integratori a procesatorilor (fabrici de conserve), prin finanțarea producției și dotări în mașini de recoltat, pe care puțini fermieri și le permit.

De remarcat câteva elemente: pentru materii prime există instrumental Sprijin Cuplat cu care se poate stimula, ține aproape fermierul, care trebuie aplicat corect, dupa cunoațtere și discuții cu sectorul.

Fabricile de conserve s-au modernizat cu investiții în echipamente, infrastructura, calitate. S-au cheltuit peste 200 mil. euro din fonduri europene și proprii, creând o desfacere asigurată pentru fermieri.

S-a realizat și este în curs de extindere în segmentul materii prime – Ferma specializată – care înseamnă producție mare la hectar, calitate, eficiență.

Pentru sectorul materii prime destinate industrializării se impune o analiză atentă, un program de creștere a acesteia, un program pe medie durata pentru creșterea cantității de tomate destinate industrializare așa încât de la cca 600 ha în acest an să se ajungă la 6000 ha în următorii cinci ani! Astfel încât să limităm, să evităm importul de pasta de tomate care se ridică anual la cca 45 mil euro.

Concluzia – avem posibilități să acoperim necesarul de consum. SĂ SE VREA!

Aurel Tănase Autor: Aurel Tănase, Director General, Organizația Interprofesională Națională Prodcom Legume – Fructe


vezi și…

BucharestFoodSummit.ro la USAMV: Presa, economia, curajul și vinurile de Pietroasa în dezbateri prelungite

Comentează

Adresa de email nu va fi publicată

Mulțumim